Sfântul Ştefan este primul martir creștin și se spunea despre acesta că avea un suflet de aur şi înţelegea ce se întâmpla în sufletul oamenilor. Mulţi români se roagă la acest sfânt sărbătorit pe 27 decembrie pentru că îl consideră ocrotitorul celor bolnavi dar şi al celor nedreptăţiţiți de soartă și al văduvelor. Religia spune că sfântul Ștefan și-a dedicat viaţa propovăduind învăţăturile lui Hristos, iar pentru acest fapt a fost pedepsit de către conducătorii păgâni și a sfârşit prin a fi ucis cu pietre, astfel devenind mucenicul lui Iisus. Această sărbătoare este însoțită de o serie de tradiții, iar cei care nu le respectă nu vor avea parte de sănătate și liniște în casă.
Tradiții românești de Sfântul Ștefan
- Tradiția spune că în această zi este bine ca persoanele bolnave să aducă în casa lor o icoană cu Sf. Ştefan, sfinţită în respectiva ziuă.
- În Muntenia se obişnuieşte ca pe 27 decembrie să se gătească nişte pâinici rotunde care se numesc Pâinicile lui Ştefan. Ele se fac dintr-o cocă asemănătoare cu aceea de cozonac. Pâinicile respective sunt asociate cu pietrele care l-au omorât pe Sfântul Ştefan. Ele sunt duse la biserică pentru a fi sfinţite, iar apoi se oferă celor săraci.
- Tot în această zi, gospodinele din unele zone ale țării pregătesc mucenici cu miere şi nucă şi le împart persoanelor nevoiașe.
- De Sfântul Ștefan, creştinii trebuie să fie blânzi şi prietenoşi, să-şi ierte unii altora greşelile şi să facă numai bine cu gândul, vorba şi cu fapta.
- Tot astăzi se dă de pomană pentru sufletele celor care au sfârșit în împrejurări dramatice.
