O lansare de carte specială va avea loc astăzi, de la ora 18,00, la Muzeul Județean de Istorie. Georgiana Andreea Andriţoiu, în vârsta de 26 de ani, își va lansa cartea de poezii „Zborul cuvintelor“. Tânăra poetă suferă de amiotrofie musculară spinală finală, o boală rară care-i afectează muşchii. De 17 ani este imobilizată în scaunul cu rotile. În ciuda problemelor dificile cu care se confruntă, Georgiana visează și a reușit să-și aștearnă gândurile în versuri.
„Volumul cuprinde 77 de poezii și câteva imagini sugestive. Sunt poezii despre suflet, despre sentimente, despre mamă, despre cum poți să-ți revii din căderi, despre iertare, despre respect, despre calitățile umane, despre dragoste și despre tot ceea ce trăiește în noi ca și amintiri, iubiri și simțăminte. Imaginile sunt realizate de doi prieteni din Cluj și Timișoara. Este vorba de Mihai Tămaș și Alina Deac. Sunt lucrări grafice, realizate cu creionul“, ne povestește Georgiana.
„Simțeam nevoia să vorbesc și să comunic“
Pentru Georgiana, poezia reprezintă o evadare, un zbor al sufletului său liber către zări frumoase. A scris poeziile în momentele de singurătate și dificile. „Poeziile sunt scrise de mine încă de pe vremea facultății. Simțeam nevoia să vorbesc cu ceilalți, eram singură în casă, pentru că iarna nu aveam voie la frig și atunci simțeam nevoia să vorbesc și să comunic. Neputând face acest lucru, am început să scriu. Nu m-a ajutat nimeni să le scriu“, a precizat Georgiana.
„Un vis devenit realitate“
Volumul de poezii este, pentru Georgiana, un vis devenit realitate. Georgiana le mulțumește celor care au ajutat-o ca această carte să vadă lumina tiparului: „Această carte este un vis devenit realitate. A fost o bucurie să încerc să creez emoție prin intermediul poeziilor. M-a ajutat să-mi eliberez sufletul de poverile pe care le-am trăit și să încerc să-i ajut și ceilalți să-și descopere interiorul și să privească cu încredere și optimism în vedere. În legătură cu editarea și tipografierea cărții, m-a ajutat domnul viceprimar Adrian Tudor“.
Nu mai poate să meargă de la vârsta de opt ani
Georgiana nu mai poate să meargă de la vârsta de opt ani. Atunci, boala a început să se agraveze dintr-o dată. „Boala este din naştere, dar a început să se manifeste mai târziu, după ce am plecat în picioare. La un an şi jumătate am mers în picioare şi atunci mergeam ce mergeam şi picam. În plus. Nu piteam să aleg. Atunci a văzut mama că aveam probleme de sănătate şi a început să meargă cu mine în spitalele de recuperare. Diagnosticul mi-a fost pus pe la vârsta de doi ani şi ceva. Am putut să merg până la opt ani, după care boala a avansat foarte rapid. Am mers cu cadru, în genunchi şi apoi nu am mai mers. De la vârsta de nouă ani nu am mai putut să merg. Tot sistemul muscular este slăbit de la un nerv din măduva coloanei. Este o problemă de lipsă a unei gene. Este o boală rară. În România, din câte cunosc, sunt peste 80 de cazuri de acest fel care fac parte dintr-un pe Facebook. Sunt trei tipuri: tipul I este foarte grav, iar speranţa de viaţa este de până la 12 ani, tipul II la care speranţa de viaţă este de 33-35 de ani, la care mă încadrez şi eu, iar la tipul la III bolnavii se pot deplasa, cu un ajutor“, ne povestește Georgiana.
A absolvit două facultăți
Georgiana a absolvit două facultăţi: Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii „Constantin Brâncuşi“ din Târgu Jiu şi Facultatea de Matematică-Informatică de la Universitatea „Valahia“ din Târgovişte. În plus, a absolvit şi master în domeniul economic. Cu toate acestea, nu a putut să se angajeze. „Eu beneficiez de o pensie de invaliditate şi în cazul în care m-aş angaja cu carte de muncă mi s-ar tăia pensia. Îmi doresc să lucrez, dar printr-o altă formă, pentru că am nevoie de venituri mai mari, deoarece costurile cu boala sunt destul de însemnate: trebuie să primesc un supliment de vitamine, bateria de la căruciorul electric mobil cu care mă deplasez trebuie înlocuită la o anumită perioadă şi nu se decontează de Casa de Asigurări“, ne spune Georgiana.
