Măreția lui Constantin Brâncuși și operele create de el, pe care le-a lăsat gorjenilor, au reprezentat mereu o inspirație pentru alți artiști, care fie au creat replici după Masa Tăcerii, Poarta Sărutului sau Coloana fără Sfârșit, fie au sculptat opere inspirate din cele de la Târgu-Jiu. În Republica Moldova, în fața Consiliului Raional Călărași, pot fi observate replici în piatră după scaunele Mesei Tăcerii.
Replici ale operelor lui Constantin Brâncuși, prezente la Târgu-Jiu și care fac parte din Ansamblul Monumental închinat eroilor, sunt prezente în mai mute localități din România, dar și din Republica Moldova. Poetul Laurian Stănchescu a avut ocazia să vadă replicile scaunelor din fața Consiliului Raional din Călărași-Republica Moldova, regiune înfrățită cu județele Prahova și Călărași din România. Se pare că autoritățile de aici ar fi început demersurile de înfrățire și cu județul Gorj, spune publicistul Stănchescu. Scaunele de peste Prut reprezintă o lucrare omagială, prin care artistul care le-a sculptat și-a arătat dragostea față de geniul sculpturii moderne. Anul viitor, autoritățile din Raion vor să discute cu un artist despre posibilitatea realizării unei replica după Poarta Sărutului. „Am reușit să creez o stare de spirit brâncușiană în Basarabia, grație «Celebrării lui Brâncuși » la «Centrul Academic Internațional Eminescu». Brâncuși a primit onorul Basarabiei, memoria artistului român a fost așezată în Panteonul marilor spirite ale românismului de peste Prut. Elena Dabija și Mihai Doloton au desăvârșit identitatea românească a artistului român, în inima Basarabiei. Operele lui Brâncuși vor fi reproduse în fața Consiliului Raional din Călărași -Republica Moldova. (…) Când am ajuns acolo și am văzut scaunele, am îngenuncheat și le-am îmbrățișat! Ideea reproducerii Operei lui Brâncuși este o lecție universală de sanctificare spirituală a memoriei sale”, a spus Laurian Stănchescu, inițiatorul „Celebrării lui Brâncuși” din Chișinău.
Replicile dintr-un parc piteștean
Complexul din Pitești a fost ridicat în anul 1986 de sculptorul Eugen Cîrstea, din Movileni, judeţul Olt, ca un omagiu cu ocazia împlinirii a 110 ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi. „Modesta mea contribuţie în memoria lui Constantin Brâncuşi, artist de mare prestigiu al sculpturii contemporane, care prin tot ce a creat a arătat lumii întregi dorinţa pentru infinit, pace, libertate şi bucuria de a trăi. Valoarea operelor sale, acest bun al artei moderne universale, ne măreşte sentimentul mândriei de a fi români”, a scris sculptorul Eugen Cîrstea pe o piatră de marmură din micul parc din orașul Pitești. Augustin Lucici, directorul Galeriei de Artă Piteşti, declara pentru ziarul Adevărul că lucrările din parc nu sunt înregistrate ca opere de artă şi nu au o valoare materială însemnată. Alături de sculpturile duplicat după cele ale lui Constantin Brâncuşi, există o placă biografică ce conţine date despre data naşterii şi a decesului marelui artist gorjean.
