Reprezentanţii Complexului Energetic Oltenia și Complexului Energetic Hunedoara, ai organizației Bankwatch, directori ai instituțiilor deconcentrate din județ și lideri sindicali din zona mineritului, au încercat să găsească, vineri, cele mai bune propuneri din partea factorilor locali pentru viitoarea Directivă Europeană privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în domeniu. La această întâlnire a participat şi europarlamentarul Marian Jean Marinescu. Acesta consideră că România are nevoie de o strategie energetică deoarece cărbunele nu poate dispărea, fiind vorba de o problemă de securitate energetică.
Evenimentul de la Prefectura Gorj, la care au participat reprezentanți ai companiilor energetice, Complexul Energetic Oltenia și Complexul Energetic Hunedoara, ai organizației Bankwatch, directori ai instituțiilor deconcentrate din județ și lideri sindicali din zona mineritului, a avut drept obiectiv strângerea celor mai bune propuneri din partea factorilor locali pentru viitoarea Directivă care va reglementa reducerea emisiilor de dioxid de carbon de la 1,74% cât este în prezent la 2,2% începând din anul 2021. Potrivit lui Marian Jean Marinescu, valoarea investițiilor pentru infrastructura termocentralelor pe cărbune este comparabilă cu cea de la grupurile centralei de la Cernavodă. „Avem nevoie de strategie energetică ieri, nu astăzi pentru că trebuie să știm, cărbunele nu poate dispărea, este o problemă de securitate energetică, mai ales la procentul pe care l-am ajuns la regenerabil, care mie mi se pare foarte mare, nu se poate să nu ai cărbune, să nu intervii imediat când ai nevoie. Pe de altă parte, nivelul de investiții în cărbune, ca să îl aducem la cerințele de astăzi, este comparabil cu nivelul de investiții în grupurile de la Cernavodă și atunci cineva trebuie să aleagă, facem atomic sau facem cărbune? Pe de altă parte, avem hidro, dacă tot avem atât de multă regenerabilă nu ar trebui să avem și o posibilitate de acumulare? Erau prevăzute două hidrocentrale să fie construite, una la Tarnița și una la Islaz (…) Deci cineva trebuie să decidă și asta este strategia energetică făcută cu consultare cu toată lumea”, a spus Marinescu la Târgu-Jiu. Acesta a mai spus că a reținut câteva propuneri interesante în urma întâlnirii pe care le va trimite în momentul în care le va introduce concret în amendamente, în vederea modificării legii minelor şi energiei.
Şefii CEO, nemulţumiţi
În cadrul dezbaterii de la Târgu-Jiu, reprezentanții CEO și-au declarat nemulțumirea față de modul în care funcționează Planul Național de Investiții în contextul în care, din anul 2013, societatea nu a primit fonduri pentru eventuale lucrări cu toate că au depus toate documentațiile necesare. Atât șeful Diviziei Energetice a CEO, Ionel Ilie, cât și directorul Termoncentralei Paroșeni, Doru Vișan, au punctat faptul că statul român trebuie să se implice în susținerea investițiilor la companiile energetice, ei subliniind totodată că, în condițiile în care județele Gorj și Hunedoara depind, din punct de vedere social și economic, în proporție de circa 80% de minerit și energie, este necesară și o intervenție asupra viitoarelor efecte sociale legate de disponibilizarea masivă a personalului. „Nu am primit din anul 2013 niciun ban pentru Planul Național de Investiții. Am depus multe proiecte și nu am primit nimic până în prezent, ei au motivat că din cauza birocrației. Suntem doar doi producători care am depus documentația necesară, completă, noi și de la Petrom, dar nu am primit absolut nimic, ne-au zis că avem dreptul la acești bani, dar mai mult nu. Din această cauză, avem lucrările la grupul energetic nr. 5 care sunt blocate de doi ani”, a spus Ionel Ilie de la CEO.
