Reprezentanți ai partidelor politice, administrației locale, Complexului Energetic Oltenia și lideri de sindicat s-au întâlnit ieri la Târgu-Jiu pentru a identifica alternative de dezvoltare pentru Gorj. Evenimentul, organizat de Greenpeace România și Bankwatch România, a avut în prim plan tranziția justă, un concept creat în contextul reducerii activității din industriile bazate pe combustibili fosili.
Cele două ONG-uri propun crearea unui program pe termen lung care să asigure o alternativă la mineritul şi energia din Gorj. Astfel, tocmai cei care au fost catalogaţi ca „duşmanii cărbunelui” i-au adus la aceeaşi pe masă pe cei care ar trebui să găsească soluţii în acest sens. „Este vorba de stabilirea unui program pe termen mediu şi lung, prin care să fie atrase ramuri de activitate diverse în zonă, care să preia treptat din funcţiile de generator de venituri şi de asigurator de locuri de muncă, pe măsură ce activitatea de bază a judeţului se va restrânge. Vorbim aici de minerit, energie, activităţi care pot să mai dureze 10, 15, 30 de ani, dar nu la nesfârşit. De aceea, treptat şi în paralel cu activitatea Complexului, noi susţinem că este necesar un asemenea proiect”, a explicat Ionuţ Cepraga, coordonat de campanii în cadrul Greenpeace.
Reprezentanţii celor două organizaţii susţin că ar trebui găsite soluţii pentru dezvoltarea judeţului, având în vedere disponibilizările din CE Oltenia, care afectează în mod direct activitatea economică a judeţului. Cele două asociaţii cred că un prim pas important este acela ca toţi factorii decizionali din judeţ, dar şi de la nivel naţional să se implice în acest proiect. „Întâlnirea de astăzi este un prim pas esențial pentru identificarea unor soluții reale și de implementat în județ. Ne-au bucurat entuziasmul participanților și faptul că am găsit puncte comune – atât nevoi ale județului, precum și posibile soluții. Sperăm că pe viitor ni se vor alătura la discuții și reprezentanți ai mediului de afaceri, educație și ai celorlalte partide, deoarece considerăm că cea mai bună strategie pentru județ poate fi identificată doar alături de toate părțile interesate”, a declarat Alexandru Mustață, coordonator de campanii Bankwatch România.
Ce spun primarii
La eveniment au fost prezenţi şi primarii principalelor oraşe conectate la activitatea minieră, respectiv edilii de la Turceni, Rovinari şi Motru. Aceştia consideră lăudabilă iniţiativa celor două asociaţii, însă speră ca soluţiile propuse la această întâlnire să fie puse în practică. „De câte ori ne întâlnim la discuţii se promit multe lucruri, dar până la rezolvarea problemelor durează 1-2 ani sau chiar mandate întregi”, a precizat Robert Filip, primarul oraşului Rovinari. Cristina Cilibiu, primarul oraşului Turceni aşteaptă o mai mare implicare din partea CEO: „La nivel de judeţ, CEO ar trebui să se implice mai mult în comunităţi, cel puţin în oraşele în care se regăsesc termocentrale sau cariere. Noi ne ştim problemele fiecărui unităţi administrativ teritoriale în parte, dar la nivel de dezvoltare a judeţului mai sunt şi alţi factori care ar fi trebuit să stea la această masă şi să decidem ceea ce este de făcut pentru acest judeţ”.
Dezbatere publică la Rovinari
La discuţiile de ieri au participat şi reprezentanţi ai Complexului Oltenia, precum şi lideri de sindicat, cu toţii încercând să propună idei în vederea găsirii de alternative la minerit şi energie. Evenimentul organizat ieri va fi urmat de o dezbatere deschisă publicului în Rovinari, cu scopul de a colecta mai multe idei direct de la cetățeni.
Principala activitate economică din județul Gorj a fost în ultima jumătate de secol industria energetică, dar după Revoluție aceasta a cunoscut un declin constant. Din cei peste 45.000 de angajați în acest sector în 1990, astăzi au rămas mai puțin de o treime în 10 mine și patru termocentrale, iar Complexul Energetic Oltenia plănuiește disponibilizări anuale până în 2020. Din 1997, județul Gorj a cunoscut o rată a șomajului mai mare decât media pe țară, apărând așadar o nevoie acută de soluții.
