Bacu’ – un examen dat dracu’!

Acum când scriu, nu se ştie coeficientul de promovabilitate al examenului de bacalaureat la nivel de ţară, dar din rezultatele anunţate pe judeţe, se poate constata că sunt foarte apropiate de cele de anul trecut. Adică, un dezastru! Faptul că în Gorj, ultimele precizări indicau un coeficient de promovabilitate de 46,3%, acest rezultat era trâmbiţat ca unul foarte bun, de parcă ar fi trecut acest examen, peste 90%, şi nu doar sub 50%. Totuşi, faţă de alte judeţe ale ţării, acolo unde promovabilitatea este de 20-25, sau chiar de 10-15%, putem să spunem că la noi, în Gorj, rezultatele pot fi oarecum mulţumitoare. Tragico-comic este faptul că s-a ajuns ca o promovabilitate de sub 50%, să fie totuşi o fală. Care este explicaţia? Ce se întâmplă? Elevii nu mai vor să înveţe? IQ-ul este în scădere? Profesorii nu îşi mai dau interesul? Calculatorul o fi şi el de vină? Şirul întrebărilor ar putea fi mult mai lung, iar la fiecare întrebare s-ar putea găsi un răspuns legat de această stare de fapt, de-a dreptul îngrijorătoare. La dezastrul de anul trecut, s-au găsit rapid unele motive, cum că elevii au fost luaţi prin surprindere de metoda cu camere de supraveghere, că au fost stresaţi de acest lucru, că datorită lui Funeriu, că datorită lui Băsescu, că multe altele. Vorbind tranşant, atât la examenul din 2011, cât şi la cel din 2012, explicaţia slabelor rezultate, constă în primul rând, în slaba pregătire a elevilor. Iar slaba pregătire, îşi găseşte explicaţia în indolenţa elevilor faţă de şcoală, faţă de viitorul lor, dar şi în slaba pregătire a unora din cadrele didactice. Prea multe licee, prea mulţi elevi, prea multe cadre. De unde atâţia elevi deştepţi şi conştiincioşi? De unde atâtea cadre cu mari aptitudini profesionale? Această promovabilitate mult prea modestă, ar fi avut un istoric mult mai îndelungat, dacă examenele ar fi fost la fel de riguroase, începând cu anul 1974, an în care s-a înfiinţat treapta a doua de liceu, an în care s-au înmulţit numărul liceelor, ca şi ciupercile după ploaie, an începând cu care s-a însutit numărul elevilor şi s-a înzecit numărul cadrelor didactice. Această situaţie dezastroasă, s-a extins cu douăzeci şi cinci de ani mai târziu, şi în învăţământul superior, că doar nu putea să rămână nici acesta, unul de calitate. Azi, ies studenţi pe bandă rulantă, care după anii de studenţie, dau din umeri a neştiinţă. Dacă totuşi situaţia impune să fie un aşa număr de mare, de unităţi de învăţământ, medii şi superioare, atunci nu trebuie să mai mire pe nimeni rezultatele obţinute la examene, în speţă la examenul de bacalaureat.