MEDIOCRITATE ȘI NEPOTRIVIRE

Poate că ar trebui să acord acest spațiu, „cazului Călinoiu”, dar nefiind o surpriză pentru mine, suspendarea și trimiterea lui în judecată, am considerat că e mai potrivit să amintesc doar tangent de acest personaj, care a fost blestemat fără încetare în familia Mischie. Nu numai el, mai este și altul sau alții, iar efectele se vor vedea curând, după cum spun vocile acelei familii … Prin urmare am preferat să vorbesc despre altceva. S-a tot vehiculat şi se tot vehiculează, că suntem ultima ţară din Europa. Ultima, nu din punct de vedere al atestării documentare, ci, din punct de vedere economic şi social. Nu om fi din toate punctele de vedere, posibile, dar nenorocirea este că suntem la cele mai vitale. Deşi toată lumea vede de ce, toată lumea se întreabă, de ce? Motivele sunt multiple, este un ansamblu devastator, de motive, dar mie cel mai catastrofal motiv mi se pare a fi acela că nu găseşti omul potrivit, la locul potrivit. Sau mai bine zis, rare sunt cazurile când găseşti omul potrivit, la locul potrivit. Comentam cândva, că singurul C.A.P. care a supravieţuit după Revoluţie, este cel din localitatea arădeană, Curtici. Aici, un om potrivit, la locul potrivit, a făcut minuni, societatea agricolă pe care o conduce, rivalizează în performanţe cu cele ale fermierilor occidentali. Societatea înregistrează un venit net anual, de circa zeci de milioane de euro. Lucrătorii sunt foarte bine plătiţi, cu salarii occidentale, dar şi muncesc tot ca occidentalii. Această dovadă, demontează mitul, cum că românul s-a născut leneş, şi tot leneş a rămas. Bine condus, bine plătit, românul face ce trebuie şi cum trebuie. Prost condus şi prost plătit, nici occidentalul nu munceşte nici de-al dracu. Face grevă, iese în stradă şi se bate cu poliţia, pe viaţă şi pe moarte. Cei mai nepotriviţi oameni, pe cele mai nepotrivite locuri, au ajuns la noi, în România, în perioada postdecembristă. Numirile s-au făcut în două moduri: prin nepotism şi politic. Ar mai fi şi o a treia, prin „intervenţii”, dar şi această modalitate, tot la categoria politic, se înscrie. Treburile societăţilor respective nu merg, societăţile stau să se prăbuşească, dar în schimb, merg treburile lor personale, din toate punctele de vedere. Salarii babane, prime aşişderea, maşini tari la scară, toate la îndemână, ieşiri prin străinătate pe banii statului, şi multe altele. O nenorocire este că pui omul nepotrivit, la locul nepotrivit, alta este că îl iei pe acela potrivit. Rău fac şi cei care decid asemenea aberaţii, rău fac şi cei care acceptă acele posturi. Bine ar fi dacă ar face treabă acolo unde se vor instala. Dar după cum miroase … le-aş spune un singur lucru: Oameni buni, dacă nu vă ştiţi capabili, mai bine staţi deoparte. Vă bateţi joc de ce au clădit alţii, cu sudoare în atâţia amar de ani. Şi nu uitaţi că neştiinţa şi nepriceperea, vă poate trimite într-un final nefericit, spre alte locuri. Mai răcoroase şi mai nepotrivite. Sau poate, … potrivite.