spot_img
10.6 C
Târgu Jiu
vineri, martie 29, 2024
Altele
    AcasăEditorialMilă pentru Băsescu

    Milă pentru Băsescu

    Singura milă justificată care ar putea fi luată în calcul atunci când vine vorba despre Traian Băsescu, este mila marină. Asta da, aici e omul pe problemă, a umblat pe toate meridianele şi paralelele lumii, care au fost şi sunt udate de mări şi oceane. Cel puţin, aşa se laudă. De fost, a fost prin multe porturi, a făcut mari aventuri, de tot felul, tot la fel, după cum s-a tot lăudat. A pus foc şi la zeci de vapoare, a vândut alte sute, a făcut trafic cu blugi şi ţigări şi cu cine mai ştie ce, tot la fel, parcurgând mile marine, prin urmare, se poate spune că o milă marină ar fi potrivită atunci când vine vorba despre Băsescu. Dacă mă gândesc bine, chiar şi o milă terestră ar fi oarecum potrivită discuţiei, fiindcă omul cu pricina, după ce ancora prin porturile unor state, făcea ceva mile terestre, per pedes, în căutarea unei cârciumi mai potrivite, sau a vreunui lupanar mai ispititor. Astea două mile, ar fi oarecum potrivite, în cazul personajului amintit. O altă milă, aceea sufletească, cea care m-a cuprins pe mine, pentru Băsescu, şi poate că nu numai pe mine, mi se pare total nefirească! Uneori, trebuie să recunosc, fiindcă alteori, mi se pare ar fi una firească. Acest personaj imprevizibil, controversat, diabolic, a rămas aproape de unul singur. Nu mai are nici partid, nici cine ştie ce aliaţi, nici parlament, nici guvern, nu mai are nimic pe ce să se bazeze şi să-şi arate periodic, colţii. Totuşi are instituţiile statului. Încă le are. Dar mult timp, nu le va mai avea. Cel mult un an. Spun, cel mult, fiindcă şi servilii de acolo trebuie să se retragă la timp, până n-o fi prea târziu. O fi el dictator, dar s-a dovedit că şi acei dictatori chiar mai rău famaţi, tot au fost părăsiţi de camarile. O să mă trageţi de guler, că de ce mi-e milă, de un asemenea om, răzbunător, ingrat, diabolic … Păi, tocmai pentru faptul că a rămas aproape singur, în faţa unei forţe extraordinare, care aşteaptă momentul decembrie … 2014, sau alt moment mai apropiat. Cu o sete nestăvilită de răzbunare, Băsescu şi-a băgat mai toţi incomozii, de după gratii. Pe care a reuşit, … până acum. Nu ar fi ceva atât de condamnabil, dacă au făcut cumva, nelegiuiri. Dar când vezi că toţi cei „din gaşcă” sunt neclintiţi, parcă te apucă o sete de răzbunare înzecită, însutită, înmiită. Pe mine, deocamdată, nu m-a cuprins un asemenea sentiment, ci doar o compasiune, pentru un om care se simte ca o fiară încolţită, fără scăpare. Dar, revenindu-mi cu capul pe umeri, mă şi vă întreb, retoric: are cineva curajul să parieze că Băsescu nu va cădea tot în picioare, aşa cum a căzut de fiecare dată? Bagă cineva mâna în foc? Nu cred! Băsescu a ieşit învingător întotdeauna, chiar şi atunci când nu i s-a mai acordat nicio şansă. Aşa că …

    Articolul precedent
    Articolul următor
    Te-ar mai putea interesa

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.

    Ultima oră!

    Comentarii recente

    error: Content is protected !!
    %d blogeri au apreciat: