TATA-I OM DE VAZĂ-N SAT …

Nu zice nimeni că antrenorul Pandurilor, Edward Iordănescu, nu are calități native sau dobândite pentru această meserie destul de pretențioasă. Calitățile sale sunt în mod sigur, mai mult dobândite decât native, fiindcă a și avut de la cine să învețe. Tatăl său, Anghel Iordănescu, este cel mai performant antrenor pe care l-a avut România, vreodată. În plus, Iordănescu-senior a fost și unul dintre cei mai valoroși fotbaliști din fotbalul românesc. Era un deliciu să îl privești pe Puiu Iordănescu jucând fotbal. Tot o satisfacție mare a fost și este și acum, să vezi performanțele antrenorului Iordănescu-senior. Cred că despre aceste performanțe are cunoștință cam toată lumea, pentru că au fost unele de răsunet mondial. Sunt convins că și-a dat toată silința, a pus toată priceperea, inima și sufletul, pentru a face din Edi, un mare antrenor, din moment ce ca fotbalist nu prea a ținut tira. Când n-ai din cine să scoți, nu ai, și cu asta basta! Doar nu-i obligatoriu ca fiul să fie aidoma tatălui. Dar, totuși, generalul a reușit să scoată un bun antrenor, din fiul său, Edward. Problema este că nu a reușit să-l și disciplineze, să facă din el un om așa cum a fost el însuși. Edi Iordănescu este un indisciplinat, în calitatea sa de antrenor. Prea îi sare muștaru’! Zice că i se fac nedreptăți, și de aceea se manifestă așa. Oare, tatălui sau nu i s-au făcut asemenea nedreptăți?!? Fiecărui antrenor i se întâmplă să fie neîndreptățit, dar asta nu înseamnă să-și dea-n petec, și să stea mai mult în tribune, decât pe bancă. Chiar și taică-său l-a condamnat pentru atitudinea lui. După ce că echipa stă în pioneze și proptele cu finanțele, după ce că nu are stadion, și joacă numai în deplasare, mai joacă și fără antrenor! Toată lumea a ajuns la concluzia că Pandurii putea să ia titlul de campioană, dacă avea antrenorul pe bancă la fiecare meci. Fii mai calm și mai cuminte, Edi, fiindcă ști bine că țara geme de proști …