Cele două complexuri energetice Turceni şi Rovinari nu au încheiat direct contracte cu băieţii deştepţi, lucru confirmat de fostul director general al Complexului Energetic Rovinari, Laurenţiu Ciurel. Hidroelectrica, producătorul celei mai ieftine energii, a renunţat anul trecut la câştiguri de peste 90 milioane de euro, comercializând electricitatea direct şi nu prin bursă. Ziarul Financiarul(ZF) arată cum Fondul Pro¬prie¬ta¬tea, acţionar minoritar la toate companiile energetice a scos la iveală situaţiile financiare şi rapoartele admi¬nis¬tratorilor, pen¬tru cele mai mari 20 de companii, pe care le are în portofoliu, printre care se numără Hi¬dro¬elec¬trica, Romgaz sau Nuclearelectrica.
Printre cele mai interesante date publicate în legătură cu activitatea Hidroelectrica sunt cele legate de contractele directe de vânzare a energiei în 2010. Astfel, conform ZF, compania a re¬nun¬ţat anul trecut la un câştig de peste 90 milioane euro, prin faptul că a ales să-şi vândă energia prin contracte directe şi nu pe bursa de energie OPCOM. „Întotdeauna rapoartele admi¬nis¬tra¬torilor au fost puse la dispoziţia or¬ga¬nelor abi¬li¬tate. Dacă Fondul Pro¬prie¬tatea a luat decizia de a pu¬blica aceste da¬te confidenţiale, atunci tre¬bu¬ie să-şi asu¬me şi răspunderea juridică pentru aceas¬tă decizie”, spune Constantin Tri¬he¬nea, directorul general al Hidroelectrica pentru ZF. Potrivit acestuia, câştigul de 90 milioane euro, la care Hidroelectrica a renunţat este unul ipotetic. „Ar fi fost ideal să putem obţine preţul maxim, dar ştiţi şi dumneavoastră foarte bine că aceste contracte au fost încheiate în anii 2001-2002 la preţuri mici, iar acum încercăm să micşorăm acest ecart. În mare parte am reuşit. Trebuie să facem diferenţa între a putea câştiga şi a putea pierde. Aşa a fost şi cu Petrom. Se putea câştiga, dar până la urmă nu s-a mai făcut”, a mai spus Trihenea.
Clienţii Hidroelectrica
Cea mai mare parte a acestor contracte au fost încheiate la începutul anilor 2000 la preţuri considerate a fi foarte avantajoase pentru companii precum Energy Holding, firmă pusă pe picioare de Bogdan Buzăianu, finul fostului ministru al industriilor Dan Ioan Popescu, dar păguboase pentru companie. În ciuda controverselor ridicate de această temă, anul trecut jumătate dintre contractele directe ale Hidroelectrica au fost prelungite până în 2018. Datele din rapoartele pe 2010 ale Hidroelectrica, publicate de Fondul Proprietatea arată că peste 66% din toată energia livrată de companie a mers pe contracte directe, către marii consumatori şi furnizorii de energie electrică. Cei mai mari clienţi ai Hidroelectrica în 2010 au fost Alro, cel mai mare consumator de energie din ţară care are un contract până în 2018 cu producătorul de energie, Energy Holding, Alpiq RomEnergie, fost EHOL Distribution, care de fapt era tot o parte din Energy Holding, Mittal Steel Galaţi şi Alpiq Romindustries. ZF arată că dacă preţul mediu pe contractele directe a fost de 121,6 lei pe MWh, pentru energia pură vândută de Hidroelectrica, şi de 129,2 lei pe MWh prin includerea unui tarif pentru introducerea energiei în reţea. Alro şi Energy Holding sunt companiile care beneficiază de unele dintre cele mai bune preţuri la energia hidro, Compania Naţională a Huilei sau Societatea Naţională a Sării, cumpă¬rând MWh-ul cu până la 40% mai scump, faţă de ruşii de la Alro. Dacă ar fi ieşit cu energia în piaţă, în loc s-o vândă pe contracte directe, Hidroelectrica ar fi încasat 555,3 milioane de euro, cu 121,6 milioane de euro în plus. Practic, compania rămâne cu un profit de 46,69 lei pentru fiecare MWh pe care-l vinde pe aceste contracte directe. Dacă ar merge pe bursa de energie, acest profit ar fi de 72,89 de lei, cu peste 50% mai mare. Numai pentru anul 2010 acest profit la care renunţă se ridică la peste 90 de milioane de euro, conform ZF.
Ciurel: „nu se va sesiza nimeni”
În ceea ce priveşte cele două Complexuri Energetice Turceni şi Rovinari, fostul director general Laurenţiu Ciurel a accentuat faptul că cele două termocentrale nu au încheiat în mod direct contracte cu „băieţii deştepţi”. „A fost făcut la un moment dat un coş împreună, CE Rovinari şi CE Turceni cu Hidroelectrica, şi au exportat printr-o firmă sârbească energie la preţuri foarte mici. În mod direct complexurile nu au vândut energie la băieţii deştepţi”, a mai precizat Ciurel. De altfel, acesta consideră că dezvăluirile Fondului Proprietatea nu vor ajuta la nimic, deoarece la încheierea lor au fost implicate persoane politice importante. Chiar şi reprezentantul FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat, la începutul anului, că în România problema sectorului energetic nu o reprezintă preţul plătit de populaţie, ci tariful sub cel al pieţei achitat de unele companii, de „băieţii deştepţi”. Discuţiile îndelungate şi repetate purtate, cu luni în urmă, de către reprezentantul FMI în România cu liderul de sindicat al FNME Marin Condescu, dar şi cu alţi factori responsabili din sistem, l-au determinat pe Jeffrey Franks să tragă semnale de alarmă, încă din luna februarie, când a precizat că „avem nevoie de un sistem corect în domeniul energetic, „băieţii deştepţi” care cumpără energie ieftină nu mai trebuie protejaţi”. „Am convenit cu guvernul faptul că problema reală nu este preţul energiei plătit de populaţie, este preţul pe care-l plătesc companiile. Şi acesta este primul aspect pe care trebuie să-l rezolvăm. Ei bine, unii ,,băieţii deştepţi” au preţuri sub acelea ale pieţei şi asta scumpeşte preţul pentru restul lumii. Deci avem nevoie de un sistem corect şi deschis, transparent în care fiecare plăteşte preţul corect pentru energie”, a declarat Jeffrey Franks în februarie 2011. Chiar şi preşedintele FNME a tras numeroase semnale de alarmă şi a declarat, încă din 2010, că un milion de euro pleacă zilnic din Gorj, în urma anumitor contracte de energie.
