Acasa / Interviuri / Artistul Marius Tiriplică: „Îmi place să-mi pun întrebarea dacă sunt un tânăr antreprenor pasionat de muzică sau un muzician pasionat de antreprenoriat!”

Artistul Marius Tiriplică: „Îmi place să-mi pun întrebarea dacă sunt un tânăr antreprenor pasionat de muzică sau un muzician pasionat de antreprenoriat!”

Marius TiriplicăMuzicianul Marius Tiriplică este un tânăr plin de pasiune și spune despre sine că se consideră fericit și binecuvântat, căci trăiește din muzică, cea mai importantă pasiune a sa. Toată existența sa se învârte în jurul muzicii și știe că a făcut alegerile corecte în viață. Face parte din trupa „The Dreamers” a cărei primă melodie „Minți” a fost foarte bine primită de public. Inteligent, sufletist, visător, pasionat și dornic să transmită fericire prin muzica sa, Marius Tiriplică este un gorjean de succes!

Reporter: Ce ne poți spune despre Marius Tiriplică, omul din afara sferei muzicale?

Marius Tiriplică: Grea întrebare… Totul în viața mea se învârte în jurul muzicii, mai ales de câțiva ani, de când această pasiune a devenit și un business. Pot spune că muzica e un stil de viață pentru mine. În rest, îmi plac plimbările în natură, îmi place să citesc, să merg la teatru.

Marius TiriplicăRep.: Când ți-ai dat seama că muzica este drumul tău?

M.T.: Cred că am simțit asta la sfârșitul clasei a VIII-a, când am avut de ales între a continua la Liceul de Muzică și a merge la un alt liceu, spre un domeniu care îmi oferea poate posibilitatea de a-mi clădi mai ușor o stabilitate financiară. Însă, ceea ce am simțit pentru muzică a fost mai puternic decât cerebralul, iar acum mă bucur că am ales să fac ceea ce am simțit. Cred că în viață este important să facem acest lucru!

Rep:. Ai avut vreodată vreo persoană care ți-a influențat parcursul în viață?

M.T.: Cu siguranță au fost persoane și lucruri care au influențat parcursul meu în viață. În clasa I-a aveam să cunosc prima persoană care a avut un rol esențial în ceea ce aveam să devin ulterior, profesoara de pian, Geică Violeta. Un om deosebit, care mă trata dincolo de relația profesor-elev… o simțeam ca pe o mamă. A fost persoana care m-a învățat cu atâta blândețe și răbdare tainele acelor multe clape albe și negre, persoana căreia îi datorez o mare parte din ceea ce sunt astăzi. La liceu aveam să cunosc alți câțiva oameni emblematici în dezvoltarea mea ca om, dar și ca muzician și anume profesoara de pian Mihaela Florescu, profesoara de Limba și Literatura Română, Popescu Nicolița și profesoara de pian Popescu Mihaela.

Marius TiriplicăRep.: Te-ai gândit vreodată să faci și altceva în afara de muzică?

M.T.: După terminarea liceului, am fost pus din nou în postura de a alege. Relația cu muzica era una foarte specială, însă simțeam că trebuie să urmez o altă facultate. Iubeam atât de mult muzica și îmi doream să fac asta toată viața, însă simțeam că nu trebuie neapărat să urmez Conservatorul ca să pot face asta. Așa am ales Facultatea de Științe Economice. Mulți s-au întrebat de ce nu am ales Conservatorul, cum poate era și firesc, uneori ajungând să mă întreb chiar și eu acest lucru. Ceva mai târziu aveam să aflu răspunsul la această întrebare…

Rep.: Ce s-a întâmplat? Cum ai aflat răspunsul?

M.T.: Exact când căutam și încercam să decid ce drum să aleg, ce să fac, a apărut un semn care m-a ajutat să iau această decizie. Ei bine, cele două domenii aveau să se susțină unul pe celălalt, nu să se excludă, așa cum tindem până și eu să cred. Am continuat să fac muzica, iar cu ajutorul Facultății de Științe Economice am reușit să fac din muzică un business. Acel semn de care vorbeam a fost obținerea unei finanțări europene pentru un plan de afaceri gândit de mine. Ideea a pornit de la faptul că partea financiară mă limita în ceea ce voiam să fac în muzică și de aceea eram pe cale să renunț și să merg spre un alt domeniu. Din fericire, totul s-a întâmplat la timp, iar acum îmi văd visul îndeplinit. Am reușit ca prin intermediul acelei finanțări obținute să îndepărtez limitarea pe care financiarul mi-o aducea în ceea ce voiam să realizez în muzică. Uneori îmi place să-mi pun întrebarea dacă sunt un tânăr antreprenor pasionat de muzică sau un muzician pasionat de antreprenoriat. E destul de greu să-mi răspund, având în vedere cât de bine se îmbină cele două domenii. Sunt fericit că am reușit acest lucru și că nu a trebuit să renunț la niciun domeniu în favoarea celuilalt. Din nou cred că ajungem la acel principiu care, mărturisesc, că mă ghidează de multe ori în viață și anume faptul că e important să faci ceea ce simți și că nu tot timpul cerebralul este alegerea corectă. Cred că ceea ce simțim este mult mai curat decât cerebralul care este din ce în ce mai manipulat de mediul în care trăim. În consecință, deciziile luate cu sufletul, cred că sunt cele folositoare având în vedere și legătura dintre suflet și divinitate.

Marius TiriplicăRep.: Cu toții știm că faci parte din trupa The Dreamers! Ce ne poți spune despre înființarea acesteia?

M.T.: Proiect înființat în anul 2014 inițial sub o altă denumire și cu o componență ceva mai redusă, „The Dreamers” se definitivează în actuala formulă în anul 2015, devenind o echipă în adevăratul sens al cuvântului într-un timp foarte scurt.

Rep.: De ce ați ales numele formației The Dreamers? Are o semnificție aparte?

M.T.: „The Dreamers” este un concept care a apărut dintr-un vis… visul de a schimba stări, de a crea momente, visul de a transmite mai departe emoție și bucurie.

Rep.: Ce impact a avut asupra evoluției voastre muzicale faptul că aţi fost invitați la emisiuni cunoscute?

M.T.: Ne-am bucurat mult când am văzut că prima noastră piesă „Minți” a prins atât de bine. Prezența la emisiunile de pe posturile naționale ne-a ajutat să ne dăm seama de multe lucruri, ne-a dat aceea încredere în noi, certitudinea că suntem pe drumul cel bun și trebuie să continuăm.

Rep.: Aveți un plan bine definit pentru parcursul în viitor? Și dacă da, care ar fi acela?

M.T.: Vom continua să compunem și să înregistrăm cât mai multe piese, iar anul viitor ne dorim să scoatem un album. În primăvară va urma un miniturneu de promovare în câteva orașe din țara și ne dorim cât mai multe concerte prin care să reușim să aducem bucurie celor de lângă noi prin ceea ce facem.

Rep.: Care ar fi cea mai mare reușită a ta până în momentul actual?

M.T.: Din nou o întrebare grea… sincer îmi e greu să fac un top al reușitelor mele de până acum și să o nominalizez pe cea mai mare dintre ele. Sunt fericit și îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a fost dat să fac ceea ce îmi place și că am reușit să fac un business dintr-o pasiune. Având în vedere că ne petrecem mai bine de jumătate din viață la locul de muncă, e important să facem asta cu tot dragul. Mai mult decât atât, mă bucur mult că prin ceea ce fac reușesc să aduc bucurie celor de lângă mine. „- Ce se aude? Cât este de frumos… În ce se afundă degetele? – Este cel mai frumos lucru inventat de om. Este un pian. Aici, mâinile își dau măsura. Vezi cum mângâie bucățelele albe și negre din lemn? Clapele. Nu oricui îi este dat să poată face asta. Nu toți oamenii pot. Dar toți, deopotrivă, sunt fermecați, ca și tine acum. MUZICA. Nimic din ce a făcut Omul nu-i mai aproape de Dumnezeu ca muzica” este un citat preferat din „Exerciții de echilibru”, cartea lui Tudor Chirilă. Cred că aș putea sintetiza tot răspunsul meu la această ultimă întrebare într-un singur cuvânt, MUZICA!

Scrie un commentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*