Interesul, preocuparea şi implicarea factorului guvernamental, cu precădere a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în perioada 2009-2016, pentru consolidarea şi dezvoltarea cercetării ştiinţifice la nivelul real al potenţialului existent au fost „insuficiente şi inadecvate”, iar acestea au produs „bruiaje şi disfuncţionalităţi grave în sistemul cercetării agricole”, cu efecte negative majore asupra activităţii unităţilor de cercetare, a resurselor umane şi a performanţelor cercetării agricole româneşti, arată concluziile raportului Curţii de Conturi pe anul 2016.
„Această poziţionare nefirească faţă de activităţile de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul agricol, care sunt ‘activităţi creative cu rol fundamental în generarea şi susţinerea progresului tehnic în domeniile agriculturii (…)’ şi care ‘constituie prioritate naţională susţinută de stat’ – conform art. 1 (1), (2) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice ‘Gheorghe Ionescu-Şişeşti’ (ASAS) – a cauzat imposibilitatea finanţării de la bugetul de stat, prin subvenţii prevăzute de lege, a unităţilor de cercetare-dezvoltare din subordinea ASAS, cu efecte negative majore asupra activităţii acestora, a bazei materiale necesare, a resurselor umane şi, în final, a capacităţii creative şi a performanţelor cercetării agricole româneşti. Unităţile de cercetare-dezvoltare din subordinea ASAS ar fi trebuit să fie reorganizate în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii (…), fiind condiţie pentru acordarea subvenţiilor de la bugetul de stat. Cu toate că ASAS a transmis ministerului numeroase şi repetate proiecte de HG pentru reorganizarea acestor unităţi, în aproape şapte ani de la termenul fixat de lege au fost reorganizate doar trei unităţi, reprezentând 3,5% dintr-un total de 81 – 85 de unităţi subordonate”, se menţionează în document.
Raportul arată că, începând cu anul 2013, subvenţia primită de la bugetul statului de către unităţile de cercetare-dezvoltare a fost puternic diminuată faţă de necesar, fiind redusă per total cu 12,6%, respectiv 2,4% pentru unităţile subordonate şi 56,9% pentru centrala ASAS, înregistrându-se astfel „perturbări grave în funcţionare”.
Diminuarea subvenţiilor a continuat şi în 2014, acestea fiind reduse cu 9,3% (1,1% pentru unităţile subordonate şi 68,1% pentru centrala ASAS). În 2015, reducerea totală a fost cu 19,4%, respectiv 4,8% pentru unităţile subordonate şi 96,2% pentru centrala ASAS, iar în 2016 cu 15,1% (7,5% pentru unităţile subordonate şi 82,5% pentru centrala ASAS.
„Efectele subfinanţării au fost diminuarea capacităţii de cercetare şi nerealizarea obiectivelor stabilite, perturbări grave în funcţionare, orientarea activităţii de cercetare-dezvoltare către cea economică şi comercială, formarea de arierate către bugetele publice şi către terţi, ieşirea din sistem a cercetătorilor cu experienţă şi imposibilitatea înlocuirii acestora, dificultăţi în promovarea şi implementarea unui sistem managerial eficient şi eficace”, potrivit raportului Curţii de Conturi.
De asemenea, lipsa reorganizării unităţilor de cercetare-dezvoltare a condus la nesubvenţionarea acestora de la bugetul statului, activitatea unităţilor fiind, astfel, „cronic subfinanţată, ceea ce a generat formarea şi creşterea continuă a datoriilor”.
„Bugetele publice afectate au fost cele ale bugetului de stat, asigurărilor sociale de stat, asigurărilor sociale de sănătate şi administraţiei publice locale, soldurile de final de an ale arieratelor totale (obligaţii şi accesorii aferente bugetelor publice) fiind de 67,3 milioane lei în anul 2009, 26,7 milioane lei în anul 2010, 8,6 milioane lei în anul 2011, 17,8 milioane lei în anul 2012, circa 30,4 milioane lei în anul 2013, 36 milioane lei în anul 2014, circa 51,7 milioane lei în anul 2015 şi 58,6 milioane lei în anul 2016″, se menţionează în document.
Raportul Curţii subliniază că Agenţia Domeniilor Statului (ADS) nu şi-a îndeplinit obligaţiile „punctuale şi exprese” din Legea nr. 45/2009 cu privire la preluarea de la ASAS a unităţilor de cercetare-dezvoltare din Anexa nr. 6 la lege, respectiv încheierea de protocoale de predare-preluare cu unităţile de cercetare-dezvoltare care nu au fost reorganizate conform Legii nr. 290/2002, iar ASAS nu a reuşit, „cu toate că a insistat în permanenţă şi a făcut demersuri repetate”, să convingă MADR şi Guvernul (ADS a funcţionat în subordinea MADR până în anul 2014, ulterior, în subordinea Guvernului şi sub coordonarea tehnică a ministrului agriculturii) de a determina ADS să-şi îndeplinească obligaţiile legale.
