Bate-un vânt la ralanti, bate dinspre Parlament,
Nişte trântori freacă menta zi de zi, în permanent.
Se pare că se adună să pună treburi la cale,
Nu pentru binele nostru, ci de alea, personale.
Zice unul: – Bă nenică, aici chiar este de trai,
Stau degeaba şi iau zilnic, teancuri grele de parai …
-Eu, din bişniţar notoriu, din golan cu cazier,
Am ajuns parlamentar, vreau s-ajung şi premier!
-Nici nu mă gândeam vreodată, ca din simplu ciuri-buri,
Să ajung să fac ce vreau, aşa la ruperea gurii!
Trece un nene şi zice: – Deşi acolo-s râtani,
Vine un miros plăcut, cam de dooş’cinci de ani!
-Cum să nu vină, bă nene, dacă ăştea când se-adună,
Freacă menta încontinuu, zi de zi, lună de lună! …