Modul în care ne hrănim este strâns legat de stilul de viaţă. Consumul de hrană al unui număr crescând de oameni este, totuşi, bazat nu doar pe bucuria de a mânca sau pe ideea de sănătate, ci şi în funcţie de sistemul de valori al respectivilor.
Acesta este frecvent cazul oamenilor ce aleg în mod deliberat să nu consume carne, sau chiar produse animale cu totul, incluzând aici şi ouăle sau lactatele. La târgul BIOFACH ce are loc anual în Germania la Nurenberg, cel mai mare târg din lume pentru mâncarea organică, am aflat că numărul vegetarienilor din această ţară este în jur de 7 milioane de oameni din care 700.000 sunt vegani. De asemenea, în lume, zilnic 2000 de oameni devin vegetarieni, potrivit Vegetarian Association. Numărul vegetarienilor de pe mapamond este estimat în prezent la aproximativ un milliard, India fiind prima în clasamentul ţărilor cu un număr mare de vegetarieni, având aproape 200 de milioane de cetăţeni ce nu consumă carne.
Tot la acest târg am avut ocazia să discut cu Surdham Gob, bucătar vegan şi deţinător al companiei de catering vegan, “Surdham’s Kitchen”, din Munchen, ale cărui afirmaţii le regăsiţi mai jos:
“Stilul de viaţă vegan a încetat de mult să fie atribuit excentricilor sau oamenilor spirituali. Asta se aplică şi în Germania. Cursurile mele de gătit sunt acum urmate de gospodine normale sau cupluri. Nu trebuie să fii vegan ca să poti găti mâncare vegana. Trebuie doar să-ţi schimbi modul de a gândi pentru că nu poţi pune pe farfurie mereu triada obişnuită de carne, cartofi şi ceva vegetale sperând că o sa fii sănătos toată viaţa hrânindu-te astfel.” Motivele pentru care cineva optează pentru o dietă fără produse animale sunt variate şi individuale. Însă, deseori consumatorii de hrană organică, precum şi vegetarienii sau veganii, au motive comune pentru care au adoptat acest mod de a se hrăni, respectiv: protecţia mediului şi a animalelor; în semn de protest faţă de modul cum sunt crescute animalele în fermele din ziua de azi, sau problemele legate de distribuţia hranei pe glob. Potrivit studiilor, pentru a produce un kilogram de carne de vită sunt necesari 15 000 litri de apă şi 10 kg de boabe de porumb sau echivalentul a 16 metri pătraţi de vegetaţie tropicală.
Alte studii recente afirmă că aproximativ 56% din poluarea planetei se datorează animalelor crescute pentru consum, de trei ori mai mult decât poluarea provocată de transportul terestru, aerian şi maritim la un loc! În lumina acestor informaţii, reflecţia asupra întrebării ce constituie titlul acestui articol: “A fi sau a nu fi vegetarian?”, nu mai pare neapărat un moft ci se conturează ca necesitate. Avem şi în ţara noastră deja foarte mulţi oameni care au adoptat dieta vegetariană, vegana sau chiar raw-vegana printre care şi persoane cu vizibilitate media precum: Andreea Raicu, Olivia Steer şi Andi Moisescu, Carmen Bruma, Ana-Maria Ferentz, Anca Ţurcaşiu şi alţii.
Chiar dacă nu aderaţi la acest mod de a vă hrăni, reducerea consumului zilnic, sau alegerea unei zi sau doua pe săptămână, în care să nu consumaţi carne, ar avea un efect semnificativ atât asupra sănătăţii voastre cât şi asupra mediului înconjurator; mai multe animale crescute pentru consum însemnând implicit mai multă poluare. Trebuie menţionat faptul că numai prin a fi buni creştini, ţinând posturile, ar însemna că aproape jumătate din an să fim vegani, totalul zilelor de post din calendarul creştin-ortodox, fiind de aproximativ 180 de zile. Indiferent de modul în care decideţi să vă hraniţi, sfatul meu este ca macar 50% din ceea ce consumaţi să fie alimente crude, cu emfaza pe legume şi fructe de sezon, crescute cât mai aproape de locul în care locuiţi.
Închei cu următorul îndemn: “Mănâncă sănătos! Nu ai timp să fii bolnav!”
Răzvan Ionescu
Tehnician nutriţionist
