Acasa / Headlines / Iile cusute de Georgiana Zală din Tismana sunt UNICE! Cusătoarea știe un model nefolosit de alte femei

Iile cusute de Georgiana Zală din Tismana sunt UNICE! Cusătoarea știe un model nefolosit de alte femei

Georgiana Zală are 38 de ani și este din Tismana. De când era copilă, Georgiana coase ii și spune că viața sa n-ar mai avea sens dacă n-ar putea coase. Iile create de femeie sunt frumoase, nu doar datorită dragostei pe care gorjeanca o pune în munca sa ci și datorită modelelor unice pe care le folosește! „Am învățat să cos de la bunica mea, ea lucra, ca și mama, la Arta Casnică Tismana. Este frumos. Pasiunea mea am moștenit-o, probabil o am în sânge. Mama are 65 de ani acum și coase”, spune cusătoarea din orașul Tismana.

Mai toate femeile din Tismana au învățat de mici să lucreze cu acul și iglița sau la țesut covoare și așa mai departe. Asta și datorită faptului că în Tismana s-a înființat Arta Casnică, loc în care au lucrat ani și ani de zile bunicile și mamele cusătoarelor de astăzi. Iubirea pentru portul popular tradițional gorjenesc face parte din identitatea localnicilor din Tismana, vatră de istorie strămoșească. Georgiana Zală are o poveste asemănătoare cu a multor altor femei din orașul Tismana, însă modele pe care aceasta le coase pe iile create sunt unice. A crescut într-o familie în care și mama și bunica lucrau la Arta Casnică, așa că acul și ața i-au devenit rapid cunoscute. De la opt ani, bunica sa a învățat-o modele pe care nici astăzi nu le-a uitat. Coseau împreună, afară, când era vară sau la lumina becului când se înnopta devreme. Iubește meșteșugul și coase mereu cu plăcere, chiar dacă nu este ușor. „Am învățat să cos de la bunica mea, ea lucra, ca și mama, la Arta Casnică Tismana. Noi aici ne-am născut, aici am trăit o viață. Am fost plecată cu soțul câțiva ani la muncă în străinătate, însă nu ne-a fost ușor departe de casă și familie. Acum îmi câștig existența din cusut, iar soțul lucrează în construcții, cu fiul cel mare. Dacă n-aș putea coase, m-aș simți tristă, neîmplinită. Meșteșugul ăsta devine cumva parte din tine, te definește. Așa s-a întâmplat la mine”, a spus Georgiana Zală din Tismana.

Modelul în stea este cel care face iile Georgianei unice

În cursul săptămânii, când nu este sărbătoare,Georgiana și câteva vecine, care cos și ele, se întâlnesc la poartă și printre povești depănate și râsete, cos ii colorate. Lucrează la comandă, la cererea clientelor. Nu câștigă prea mult, însă se bucură când iile cusute de mâinile lor fac fericite pe cele care le poartă! „Cos ce vrea cleinta, ce mi se cere. Fiecare femeie vrea ceva anume. De obicei, cer ii cu mâneca scurtă, iar când vine vorba de culori sunt variate. Una vrea roșu cu negru, alta colorate, cu trandafiri veseli în cruci, depinde de fiecare. Eu folosesc un model pe acre alte femei îl consideră greu: modelul în stea. Acum lucrez la o ie superbă, cu auriu în stea. Am mai făcut anul acesta una, pe maro.știu modelul de la bunica și nu îl mai coase multe lume. Este vechi. Și Gorj 2 este un model vechi. Lucrez pe pânză topită, poate și mai bine de o lună de zile la o ie cu model stea. Când e ia cu mâneca scurtă, se lucrează mai puțin. Lucrez la o ie între câteva zile-10 și câteva săptămâni bune. Este greu, dar mă bucur că majoritatea clientelor apreciază munca mea, își dau seama că nu se lucrează ușor”, a declarat cusătoarea.

Lucrează cu fir de mătase

Cusătoarea folosește fir de mătase la iile pe care le face. Nici pânza topită și nici ața nu sunt ieftine. Unele dintre cusătoare își distrug vederea, căci de multe ori, în sezonul rece, pot coase doar seara la lumina becului. „Nu ne permitem, nici eu, nici prietenele mele să cumpărăm baloți de pânză topită. Este scumpă. Luăm cât avem nevoie de o ie sau două. Modelul acela în stea de care v-am zis se face la un fir și de aceea femeile celelalte îl consideră greu. Dar este frumos! (…) Ne strângem cred că zilnic la poartă, când e cald, în curtea vreuneia dintre noi și coasem. Facem o clacă, cum era pe vremuri. Snt cinci-șase prietene și vecine și lucrăm împreună, povestim împreună, ne știm grijile și bucuriile, și iubim portul tradițional, obiceiurile din moși strămoși. Este frumos. Pasiunea mea am moștenit-o, probabil o am în sânge. Mama are 65 de ani acum și coase. Ți se strică ochii, la un moment dat, este adevărat. Seara, când lucrez la lumina becului, abia mai văd. Este mult de lucru, am aproape o lună de zile de când cos la ia cu stea pe auriu, dar este atât de frumoasă! O mândrie”, a afirmat Georgiana Zală din Tismana. Iile cusătoarei le puteți vedea pe Facebook (profilul-Georgiana Georgi; https://www.facebook.com/georgiana.georgi). Vă veți îndrăgosti de minunile create de femeie!

Istoria Artei Casnice

Traian Burtea este omul care a înființat la Tismana primul atelier de cusături și țesături și mai apoi a pus bazele Cooperativei Meșteșugărești „Partizana”, care după cinci ani de la înființare își va schimba denumirea în Cooperativa „Arta Casnică” Tismana. Traian Burtea a schimbat viața a mii de meșteșugari, care puteau munci de acasă și câștigau, astfel, banii necesari întreținerii familiilor lor. În perioada 1955-1960, potrivit lui Al. Doru Șerban, producția cooperativei s-a diversificat, concomitent cu creșterea numărului de angajați, care a ajuns la 1.000, inclusiv aceia care lucrau la domiciliu. În 1962, Traian Burtea, care a dus greul activităților, a fost ales președinte al Cooperativei „Arta Casnică” Tismana. Între 1966-1967, la Tismana s-a construit Complexul de Producție și Servicii Arta Casnică, compus din parter și etaj. Aici s-au realizat țesături și cusături apreciate în zeci de țări ale lumii. Costumele create la Tismana și celelalte lucruri au ajuns în Japonia, SUA, Canada, Belgia, Olanda, Bulgaria, Israel. „Prin implicarea președintelui Cooperativei și-a extins activitatea având peste 2.000 de angajați în cinci secții-centre: Tismana, Târgu-Jiu, Motru, Bâlteni, Novaci. Fiecare dintre acestea aveau subcentre în sate și localități. Țesăturile și alesăturile pe care gorjencele de la Arta Casnică le-au realizat în războiul de țesut manual cu brâgle au impus ștergarele cu alesături, fețele de masă, covoarele oltenești în gherghef, postavuri, broderii decorative. Abageria practicată la Tismana face ca pe postavul alb să fie executate ornamente de șnur negru, completate cu broderii discrete de mână”, scria Al. Doru Șerban în volumul „Personalități care au fost în Gorj”. Arta Casnică Tismana sub conducerea lui Traian Burtea a fost cunoscută în lume, a făcut export, iar pentru contribuția la activitatea Cooperativei Meșteșugărești Arta Casnică, care exporta în peste 40 de țări, Burtea a ajuns o personalitate cunoscută și apreciată.

 
 
 
 
 
 

Scrie un commentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*