Un lăcaș de cult din orașul Novaci este un monument de referință din patrimoniul urbei. Biserica a fost construită în jurul anului 1850, fiind din lemn pe temelie din piatră şi acoperită cu şiţă. Ea a fost realizată de către meşteri ai locului, pe cheltuiala familiilor ctitorilor şi a fost înzestrată cu pământ, care să fie folosit de către preoţii acestei biserici. În decursul vremii, construcției i s-au făcut mai multe renovări, fără a se fi modificat proiectul iniţial. Biserica are hramul ,,Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavriil”, fiind în satul Schela-Vlădoi. Ea este situată în partea de răsărit a satului Vlădoi pe un pisc și a fost declarată monument istoric al oraşului Novaci.
Printre ctitori s-ar fi numărat N. Ceauşescu şi P. Enoiu. „Nu ştim dacă acesta este anul exact al construcţiei Bisericii, dar cert este faptul că şi astăzi numele familiilor ctitorilor se regăsesc la oamenii ce locuiesc pe uliţele din zonă. La Biserica parohială cu hramul , « Sf.M.Mc. Dimitrie Izvorâtorul de Mir », se găseşte un document elaborat de Pr. Năpruiu Adrian, care atestă faptul că Biserica cu hramul , « Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavriil » ar fi fost ridicată chiar din anul 1834 de către familiile menţionate mai sus, pe un loc ce a fost cumpărat, iar cel care a realizat pictura interioară, la data precizată în pisanie, adică noiembrie 1850, purta numele Marin Zugravul”, scrie în Ziarul Novăceanul, publicație realizată cu sprijinul administrației publice locale din Novaci.
Pisania este scrisă cu litere slavone, traducerea aflându-se în inventarul parohiei din 1 februarie 1972. ,,Această Sfântă şi dumnezeiască Biserică ce se prăznuieşte hramul , « Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril » şi s-a zugrăvit precum se vede cu cheltuiala dumnealor, adică Nicolae Ceauşescu şi Pătru Ceauşescu ctitorii, Enoiu împreună cu fraţii lui Nicolae şi Dumitru, Dumitru Dungă Logofătu, Constantin Bontescu și acest loc este cumpărat jumătate stânjeni 15, latul şi lungul, de numiţii ctitori, iar jumătate stânjeni 15 latul şi lungul, precum şi livada din Valea Podului din Podina; latul stânjeni 16 şi lungime din hotarul Poienarilor până în deal şi s-a dăruit de danie de Popa Ion cu finii precum şi preoţii ce au slujit. Eu, Dumitru, am dăruit cureaua din Buciumi ce aveam de zestre. Această parte latul din Moşu Hirdescu şi acest lungul din Jgheab până în Drumul mare. Și aceste toate după cărţi s-au dăruit de danie Sfintei Biserici, Gheorghe Sân Ion Silvescu din Zorleşti cu soţia dumnealui Casandra, copiii Ioan, Rusanda au ajutat cu lei (bani). La acest locaş pentru veşnica pomenire cu contribuţia leatului din data 1850, noiembrie 7 – Marin Zugravul”, mai scrie în Ziarul Novăceanul.
La această biserică se păstrează, datorită grijii locuitorilor acestui sat, precum şi a personalului bisericesc, câteva cruci cu o vechime de un veac şi jumătate, cu text chirilic, acest alfabet utilizându-se şi pe plaiurile noastre până în jurul anului 1860. Atât acest Sfânt locaş, cât şi Biserica cu hramul ,,Intrarea Maicii Domnului în Biserică” din Măgura Berceşti, rămân monumente istorice de referinţă ale Parohiei Cernădia şi ale oraşului Novaci.
