Aninoasa, Bălăneşti, Bumbeşti-Piţic, Drăguţeşti, Glogova, Hurezani, Ioneşti, Leleşti, Mătăsari, Roşia de Amaradia, Samarineşti, Schela, Teleşti sunt localităţile care stau prost la capitolul cultură. Se pare, potrivit reprezentanţilor instituţiilor culturale judeţene, aceste localităţi au activitate culturală „zero”. Cele 15 localităţi de la nivelul judeţului Gorj nu se regăsesc în Agenda Culturală pe anul 2012, fapt ce denotă fie dezinteres, fie aceste administraţii locale au suficiente surse de finanţare pentru evenimentele culturale de la nivel local şi nu au nevoie de ajutor din partea autorităţilor de la „centru”. Cu toate astea, unele dintre aceste localităţi au depus proiecte pe fonduri nerambursabile pentru reabilitarea şi modernizarea căminelor culturale, care, pe alocuri, stau cu lacătul pe uşă.
Aninoasa, Bălăneşti, Bumbeşti-Piţic, Drăguţeşti, Glogova, Hurezani, Ioneşti, Leleşti, Mătăsari, Roşia de Amaradia, Samarineşti, Schela, Teleşti sunt cele 15 localităţi unde activitatea culturală lipseşte cu desăvârşire sau dacă este acolo, se pare, nu se vrea a fi cunoscută şi promovată şi peste graniţele localităţilor respective. Potrivit reprezentanţilor Consiliului Judeţean şi cei ai instituţiilor culturale judeţene, din Agenda Culturală pe anul 2012 lipsesc evenimentele din 15 localităţi din judeţ, fie pentru că există dezinteres, fie pentru că primarii de acolo nu au avut nevoie de ajutor financiar pentru susţinerea evenimentelor culturale. „Se pare că a existat o comunicare nu foarte precisă, între noi şi administraţiile respective, asta ca să nu vorbim în unele cazuri pur şi simplu de un dezinteres al unor administraţii publice locale, faţă de segmentul pe care îl reprezentăm cu toţii. Ceea ce nu este bine din punctul meu de vedere este faptul că Consiliul Judeţean Gorj a susţinut manifestări la nivelul judeţului, inclusiv Târgu-Jiul, în valoare de 106 mii lei, la care se adaugă din bugetul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii încă 82 de mii lei, în valoare totală de aproape 2 miliarde lei, în vreme ce o bună parte dintre administraţiile locale s-au mulţumit numai cu aceşti bani, fără să contribuie cu nimic, ori, lucrul acesta nu mi se pare corect. Dacă o comunitate locală simte nevoia să se dezvolte din punct de vedere cultural, normal ar fi să şi suporte măcar o parte din aceste cheltuieli”, a spus dezamăgit Ion Cepoi, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Gorj. Acesta a întărit ideea cum că în unele localităţi nu există cultură. „Aproximativ 30% din localităţile noastre sunt moarte din punct de vedere cultural. Sunt locuri unde nu se întâmplă nimic, sau se întâmplă foarte puţine lucruri, la nivelul unei discoteci, mai bine sau mai puţin bine neorganizate şi al unei serbări şcolare şi cu asta se încheie toată activitatea culturală. Este inadmisibil ca localităţi mari ale Gorjului să nu aibă nici o manifestare culturală, măcar de rang judeţean”, a mai spus Cepoi.
10 localităţi au cerut fonduri pentru reabilitarea căminelor culturale
Cu toate acestea, însă, în câteva localităţi din cele enumerate mai sus, au fost accesate fonduri europene pentru reabilitarea şi modernizarea căminelor culturale. Surprinzător, având în vedere că activitatea culturală nu există. „10 localităţi din Gorj au accesat fonduri pentru reabilitarea şi modernizarea căminelor culturale. În felul acesta 10 localităţi ale Gorjului Plopşoru, Ţânţăreni, Stejari, Baia de Fier, Alimpeşti, Hurezani, Ciuperceni, Licurici, Samarineşti şi Aninoasa, într-o perioadă relativ scurtă de timp vor putea să aibă cămine culturale aşa cum merită comunităţile locale”, a mai spus Ion Cepoi. Aceste declaraţii au fost făcute în cadrul unei întâlniri, la care au participat: Vasile Râbu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ion Cepoi, directorul CJPCT, Olimpia Bratu, directoarea Bibliotecii Judeţene Gorj, Ovidiu Popescu, directorul Centrului Municipal „Constantin Brâncuşi”, dar şi oameni de cultură, directori de cămine culturale şi bibliotecari. Această întâlnire a avut drept scop stabilirea strategiei culturale pe 2012 şi găsirea unor soluţii pentru „reabilitarea” sistemului cultural din judeţ. Se pare, însă, că în ciuda tuturor problemelor existente la nivel de Gorj, în domeniul cultură, anul 2011 a fost unul dintre cei mai bogaţi ani, din ultimii 15 ani, după cum a precizat directorul CJPCT Gorj. „În ciuda crizei pe care am simţit-o cu toţii, anul 2011 a fost unul dintre cei mai bogaţi ani din ultimii 10-15 ani, asta înseamnă că trebuie să găsim surse pentru ca manifestările pe care ni le-am propus, strategia culturală pe care am gândit-o să poate fi dusă până la capăt. În 2011 în judeţul Gorj, s-au derulat peste 100 de proiecte culturale”.
