Stau cu centrala nepornită şi clasele bocnă, pentru că nu mai au bani să cumpere motorină, iar combustibilul a devenit pentru Şcoala Generală din satul Sâmbotin, comuna Schela…nici mai mult, nici mai puţin, decât…un lux. Banii alocaţi de primărie şi consiliul local de-abia au ajuns pentru salarii şi utilităţi, spune conducerea şcolii, iar primarul localităţii mai adăugă că si finanţarea pe elev a scăzut. Singura soluţie ca elevii să nu îngheţe la iarnă, în bănci, constă întro finanţare de la Consliul Judeţean.
Frigul îşi face încet încet simţită prezenţa în clasele unde învaţă peste 70 de elevi, în schimburi. Deocamadată nu au o soluţie la lipsa combustibilului pentru cazanul centralei, care nu paote fi achiziţionat…pe datorie sau pe ochi frumoşi.Cum banii şi aşa puţini au luat alte destinaţii şi au rezolvat alte probleme, care nu suportau amânare, acum, şcoala se găseşte fără motprină pentru centrală. Sistemul de încălzire a venit o dată cu şcoala ridicată în sat de Hidroconstrucţia in 2003. Atunci însă, nimeni nu a prevăzut că în zece ani, preţul mototinei va fi explodat de câteva ori. Nu avem motorină, nu avem cu ce o procura,O parte din bani, legaţi de finanţarea per elev i.am primit de la minister, o parte, dar insuficienţi de la primărie.Centrala funcţionează de la înfiinţare cu acest combustibil, întretimp motorina s-a scumpit.Finanţarea a scăzut mai les de la introducerea finanţării alocate per elev, iar numărul de elevi a scăzut.Ne confruntăm cu lipsa de fonduri şi nu avem căldură în şcoli la această oră.Sperăm ca vremea să mai ţină cu noi, întratât încât să putem sta în clasă”, a declarat Camelia Cialâcu, director Şcoala Generală Sâmbotin.
Vremea are însă alte planuri, pentru că în şcoală, ca şi afară, „miroase” a iarnă. Frigul se simte, doar că cei mici par căliţi şi hotărâţi să îndure. O spun chiar elevii de clasa a V-a care, cu o căciulă pe cap sau o geacă mai groasă pe ei, îşi vor vedea linişti de lecţii. Chiar zâmbesc, dar îşi aduc aminte că iarna trecută, aveau căldură în clase. „Doar trebuie să ne îmbrăcăm mai grosuţ. Nu este foarte frig, dar se simte. La iarnă ne luăm căciule in cap şi haine groase”, a spus o elevă. Sfatul ei este deja urmat de alţi colegi, care au luat măsuri şi nu vor să aştepte să îngheţe în bănci. Au găsit, în felul lor, ac de cojocul iernii, şi au scos din garderobă, ce au mai gros.
Pierd lupta cu frigul, după câteva ore
Problema apare însă după ce elevii satu 3-4 oare la şcoală, când frigul le intră în oase. Directoarea şcolii spera ca până la iarnă, să se găsească rezolvare la bugetul secătuit.Şi edilul comunei Schela. Aristide Şerbănescu, speră acest lucru de la Consiliul Judeţean, unde a făcut demersuri şi de unde aşteaptă un sprijin. Edilul spune că pe stoc mai sunt 1700 de litri de motorină, dar este singura rezervă pe care o pune la bătaie, pentru zile geroase. Am înţeles că nu a fost respectată prioritatea pentru cheltuirea banilor ca să fie aprovizionată cantitatea de motorină. Şcoala fiind autonomă, banii s-au cheltuit pe altceva. Căutăm o soluţie din fondul de rezervă, de unde se repartizează deja bani pentru localităţi în vederea asigurării condiţiilor pe timpul iernii”, a declarat Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj.
Unde sunt soluţiile?
Primarul din Schela spune că a purtat discuţii cu preşedintele Consiliului Judeţean şi aşteaptă un răspuns dacă va primi sau nu bani de la Finanţe pentru achiziţionarea motorinei.Altfel”singura soluţie rămâne să facem împrumut şi ne trebuie 40 de mii de lei”,a precizat Aristide Şerbănescu, primarul comunei Schela. De la Inspectoratul Şcolar vin iar nişte asigurări, dar pe termen lung. Centrala ar putea să devină una mai economă, dacă in loc de motorină s-ar folosi lemne. „Noi am reuşit să găsim bani la ministerul Educaţiei şi sperăm să rezolvăm, cel mai probabil, în vacanţa de iarnă, problema cazanului , iar centrala să funcţioneze pe lemne şi cărbune”, a declarat Ion Işfan, inspector şc.gen ISJ Gorj. În cele mai geroase ierni, necesarul de motorină pentru centrala termică trece de 12-13 litri , spun autorităţile locale, ceea ce cu greu poate lăsa loc de economie în buget. În plus, comuna nu este una bogată, iar familiile nu îşi permit alternative mai costisitoare pentru elevii care au nevoie de carte şi acre trebuie să meargă la şcoală aproape de casă.
