spot_img
15.7 C
Târgu Jiu
vineri, martie 29, 2024
Altele
    AcasăActualitateConducerea Direcției pentru Cultură Gorj trage un semnal de alarmă

    Conducerea Direcției pentru Cultură Gorj trage un semnal de alarmă

    57 de monumente istorice din Gorj, aflate în paragină din lipsă de fonduri, necesită lucrări urgente de restaurare. Situația reiese dintr-un raport de activitate prezentat săptămâna trecută la Colegiul Prefectural de către Pompiliu Ciolacu Jr., directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Gorj, care a subliniat nevoia de implicare pe toate fronturile inclusiv cel legislativ pentru salvarea acestor obiective de la degradare totală. Pe lista Monumentelor Istorice aprobată prin Ordinul Ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional nr. 2361/2010 sunt înscrise în judeţul Gorj 501 poziţii, care cuprind 87 de situri arheologice, 362 de monumente istorice de arhitectură, 24 de monumente de for public şi 28 monumente comemorative.

    Câteva exemple în acest sens au devenit deja celebre, au fost mediatizate, dar au rămas fără rezolvare pentru că nu s-au găsit resurse pentru restaurarea lor. Printre cele 57 de obiective aflate în stare gravă se numără Casa Costică Bărbătescu de la Bărbăteşti, Casa Moangă-Pleşoianu de la Săcelu, Cula Cioabă-Chintescu de la Şiacu, com. Slivileşti, Biserica de lemn Sfântul Nicolae de la Baia de Fier, dar și Biserica Sfântul Nicolae din Ansamblul Glogoveanu, com. Glogova sau Casa Cepleanu de la Ceplea. Lista cu nejaunsuri le face loc la toate cel 57 de monumente la un pas de pierdere. Există totuși și o parte plină a paharului. „În perioada 2000-2006 au beneficiat de lucrări de restaurare cu fonduri din Planul Naţional de Restaurare sau din fonduri locale un număr de 16 monumente istorice, la care se adaugă Restaurarea Ansamblului Monumental Calea Eroilor în urma căruia s-au restaurat Coloana fără sfârşit, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor şi Masa Tăcerii şi s-a refăcut amenajarea peisagistică a celor două parcuri care adăpostesc operele lui Brâncuşi”, a declarat Pompiliu Ciolacu Jr., directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Gorj. Trist este că pentru un număr de monumente istorice există deja proiecte de restaurare, fie a imobilului, fie a picturii, dar încă nu au surse de finanţare sau acestea sunt insuficiente. În ultimii ani, o serie de monumente au fost strămutate pe alte amplasamente din raţiuni de conservare şi protejare, ocazie cu care au trecut prin operaţiuni de restaurare. Conducerea Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Gorj trage un semnal de alarmă și la capitolul cunoașterea legislației privind protejarea monumentelor istorice, care se dovedeşte una deficitară la nivel local. De aici până la intervenții neautorizate, doar un pas, dar sunt necesare măsuri. Cele mai multe intrevenții au avut loc în timp, iar remedirea problemelor nu se va putea face fără conflicte posibile cu localnici sau reprezentanți ai comunităților locale. Autoritățile în domeniu încearcă să schimbe situația. „Tocmai de aceea, anual, am organizat seminarii de instruire a responsabililor cu monumentele istorice din cadrul primăriilor, privind legislaţia în domeniu. Sperăm ca, în timp, printr-o susţinută activitate de educaţie a comunităţilor locale, dar şi printr-o atentă supraveghere a reprezentanţilor autorităţilor locale, cu care ne dorim o colaborare mai strânsă în acest domeniu, să reuşim să înlocuim acoperişurile realizate necorespunzător cu cele din şiţă care dau autenticitate şi originalitate acestor bijuterii ale arhitecturii gorjeneşti. Din fericire, acesta este un tip de intervenţie reversibil, în comparaţie cu situaţiile în care am găsit interiorul bisericii din lemn pictat, iar dispoziţia noastră de sistare a lucrărilor şi punere în legalitate era tardivă atâta vreme cât am surprins intervenţia la final”, a declarat Ciolacu Jr.

    O altă problemă cu care se confruntă monumentele istorice ține de neînțelegerea rolului important jucat de zona de protecţie a obiectivelor. Nu mai rămâne decât pe hârtie acest termen, pentru că în realitate, acolo unde trebuie protejat cadrul natural construit, apar prin pasivitatea și indolența autorităților din anumite zone, construcții neautorizate.

    Te-ar mai putea interesa

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.

    Ultima oră!

    Comentarii recente

    error: Content is protected !!
    %d blogeri au apreciat: