Marin Condescu și Viorel Temelescu sunt “vedetele” presei locale în ultimele luni. De la acuzații de spălare de bani și delapidare la reținere pentru 24 de ore, spectacolul mediatic a fost reușit. De fapt, “vedeta” ar trebui să fie anchetatorul care a mai primit o lecție de justiție de la colegii de la Curtea de Apel Craiova.
Emil Moța a arătat, încă o dată, cât poate profesional la un recurs formulat la Curtea de Apel Craiova, în noiembrie 2013, când magistrații au menținut decizia judecătorilor din Gorj și nu au dispus arestarea “vedetelor” Condescu și Temelescu. Interesant este că în motivare, procurorul spune că anumite organe de presă (unul inexistent, Realitatea Târgu-Jiu) au făcut presiuni asupra justiției în cazul Condescu. Același procuror revine tot la presă și pune la dosar materiale apărute în “altă” presă, favorabile motivării procurorului, în care se spune că Marin Condescu este prieten cu un primar care la rândul lui are un fiu și care acesta are o relație de cumetrie cu judecătorul recuzat. Cert este că nici judecătorii de la Curtea de Apel Craiova nu au luat în calcul motivele invocate de procuror pentru arestarea celor doi, despre care nimeni, în acest moment, nu poate spune nici că sunt nevinovați, nici că sunt de trimis la pușcărie. Tot o instanță va decide ce se va întâmpla cu cei doi.
La recursul formulat în noiembrie 2013 la decizia Tribunalului Gorj care a respins propunerea de arestare preventivă, procurorul de caz, Emil Moța a continuat cu solicitarea casării sentinței pe motiv de incompatibilitate a judecătorului. Magistrații de la Curtea de Apel Craiova au analizat dosarul și au stabilit că: „simplele speculaţii apărute în presă referitor la relaţiile judecătorului cu primarul oraşului Rovinari, iar simplele afirmaţii ale procurorului de caz, nesusţinute de probe temeinice, că aceştia s-ar fi întâlnit în mod clandestin nu sunt de natură să ducă la concluzia unei aşa-zise implicări a judecătorului cauzei”, se arată în motivarea instanței. Rând pe rand, magistrații demontează acuzațiile aduse de Moța, apelând și la jurisprudența europeană așa cum a făcut și procurorul.
Calcule făcute fără expertiză
Judecătorii din Craiova i-au arătat procurorului în motivare că nu trebuie să se substituie specialiștilor, singurii care se pot pronunța asupra unui prejudiciu: „Deosebit de relevante sunt şi înscrisurile încheiate ulterior celor două contracte de cesiune, respectiv acordul nr. 2808/27.08.2012 încheiat între părţi s-a confirmat existenţa primului contract de cesiune şi acordul nr. 1981/26.07.2013 prin care părţile declară că nu mai există nicio pretenţie legată de executarea contractelor de cesiune de creanţă încheiate, confirmând achitarea ultimei rate de 1.603.933 lei de către C.S. Pandurii Lignitul Târgu-Jiu, ce făcuse obiectul contractului de cesiune nr.2631/29.09.2011. Aceste înscrisuri nu au semnificaţia juridică a reparării ulterioare a prejudiciului, aşa cum a susţinut ministerul public cu ocazia dezbaterilor publice, ci reprezintă o confirmare a existenţei şi caracterului convenţiilor încheiate, aşa cum a susţinut de altfel şi apărărea. De asemenea, în acord cu judecătorul fondului, Curtea reţine că, efectuarea unei expertize de specialitate apare ca fiind absolut necesară în cauză, dat fiind faptul că, infracţiunea de delapidare este o infracţiune de prejudiciu, iar acesta trebuie stabilit pe bază de probe obiective”, se arată în motivare.
Contractele Edenred, false și nu prea
Totuși, judecătorii de la Craiova spun că singurele suspiciuni ar fi la contractele Edenred, despre care procurorul spune că au fost falsificate, dar expertiza criminalistică nu a arătat asta clar, ceea ce i-a determinat și pe judecatorii de la Craiova să nu dispună arestarea preventivă. Astfel, contractele au fost scanate, și evident tipărite pe o imprimantă: „Aşa cum a reţinut judecătorul fondului, deşi în cauză a fost efectuat un raport de expertiză criminalistică, prin care s-a reţinut că semnătura în litigiu de la rubrica cedent din contractul de cesiune nr.2631/29.09.2011 nu aparţine numiţilor (…), această împrejurare nu conduce prin ea însăşi la concluzia că acest contract este fals, în condiţiile în care expertul nu a precizat dacă semnătura şi ştampila au fost falsificate de inculpaţi sau că sunt false, ci doar că sunt scanate, fapt explicabil prin aceea că, respectivele convenţii au fost încheiate la distanţă”, mai spun judecătorii din Craiova. Cât despre negocierile purtate cu firma bucureșteană, judecătorii spun că: „Deosebit de relevante sunt şi înscrisurile încheiate ulterior celor două contracte de cesiune, respectiv acordul nr. 2808/27.08.2012 încheiat între părţi s-a confirmat existenţa primului contract de cesiune şi acordul nr. 1981/26.07.2013 prin care părţile declară că nu mai există nicio pretenţie legată de executarea contractelor de cesiune de creanţă încheiate, confirmând achitarea ultimei rate de 1.603.933 lei de către C.S.Pandurii Lignitul Tg Jiu, ce făcuse obiectul contractului de cesiune nr.2631/29.09.2011. Aceste înscrisuri nu au semnificaţia juridică a reparării ulterioare a prejudiciului, aşa cum a susţinut ministerul public cu ocazia dezbaterilor publice, ci reprezintă o confirmare a existenţei şi caracterului convenţiilor încheiate, aşa cum a susţinut de altfel şi apărărea”. Ștampila folosită pe contracte este, spune directorul general al Edenred, cea pentru contractele de muncă. Intersant este însă faptul că ulterior există acorduri și adiționale prin care Edenred recunoaște că nu mai are bani de încasat, că s-au stins datoriile, dar nu recunoaște o semnătură pe un contract făcut la distanță.
Lecție de justiție
Procurorul a mai meționat în referatul de arestare preventivă că inculpații au tergiversat efectuarea cercetărilor. Și aici instanța de la Craiova a avut un răspuns: „Nici argumentul ca inculpatul ar fi tergiversat efectuarea cercetărilor în cauză nu poate fi reţinut, deoarece legea procesual penală oferă organului de urmărire penală suficiente mijloace pentru a obţine înscrisurile care interesează ancheta penală în desfăşurare, iar pretinsa alterare a evidenţei contabile nu poate duce la concluzia inutilităţii administrării unui mijloc de probă, ci din contră reprezintă o împrejurare ce trebuie la rândul ei dovedită de organul judiciar”, au justificat magistrații. Concluzie este că: „din datele existente în cauză nu există, în opinia Curţii, astfel de indicii temeinice, cu atât mai puţin probe, care să justifice luarea măsurii arestării preventive a inculpaţilor. Cel puţin până la acest moment, dosarul de urmărire penală nu conţine astfel de dovezi şi care ar fi putut constitui indicii temeinice, convingătoare privind comiterea faptelor imputate”, se arată în motivarea instanței.
Cazul Igeanu, altă “reușită”
Procurorul Emil Moța, dar și un judecător care a dat o condamnare în cazul Igeanu s-au “remarcat” și la Înalta Curte de Casație și Justiție unde tânărul din Roșia de Amaradia a fost achitat după ce a fost acuzat de omor. Ar mai fi de menționat și nereușitele lui Moța în a promova la instituții similare din Craiova sau visul său de a ajunge procuror general al României. Din păcate pentru el, colegii de la București l-au catalogat drept plagiator: „Un capitol întreg a fost preluat fără indicarea sursei. „Conţinutul secţiunii I.1.1 Prezentare generală din cadrul capitolului 1 al proiectului este preluat, în integralitatea sa, fără indicarea sursei, din cuprinsul capitolului 1 „Consideraţii generale privind cadrul de organizare şi funcţionare a Ministerului Public” al Raportului de activitate 2011 al Ministerului Public”, precizează comisia de evaluare. Cât despre evaluarea lui Moța, comisia a mai precizat la vremea respectivă: „Deşi unele dintre constatările sau măsurile propuse sunt corecte şi fezabile, domnul procuror Moţa Gheorghe Emil are o viziune incompletă şi nearticulată asupra Ministerului Public şi asupra misiunii acestuia, fiind adeptul schimbării profunde şi imediate, dar insuficient fundamentată sau analizată din punct de vedere al eventualelor sale consecinţe. Domnul procuror Moţa Gheorghe Emil este o persoană hotărâtă şi meticuloasă, dar are o capacitate scăzută de analiză a situaţiilor complexe cu care se confruntă în mediul profesional”, a mai menționat comisia.
