Târgul Meşterilor Populari şi-a deschis ieri larg porţile, pentru a reuni 32 de meşteri din toată ţara. Manifestarea, desprinsă din Sărbătoarea oraşului lui Brâncuşi, se integrează în peisajul acţiunilor de promovare a culturii tradiţionale, iar judeţele reprezentat, reacţia publicului se anunţă una pe măsură. Consecvenţii artei şi tradiţiei păstrate vii de-a lungul generaţiilor, artiştii populari strânşi din Gorj, Olt, Dolj, dar şi Argeş şi Vâlcea au dat curs invitaţiei organizatorilor, cu emoţie şi încântare. Dovada stă voioşia cu care şi-au întâmpinat vizitatorii, dornici să cunoască mai multe despre povestea ţesută cu fiecare creaţie. Nu mai puţin emoţionate s-au dovedit autorităţile locale şi judeţene, dar şi reprezentanţii instituţiilor de cultură, care au felicitat şi încurajat meşterii pentru munca lor. Pentru câteva zile, zona centrală din Târgu-Jiu va aduce iubitorilor de frumos, un motiv în plus de a admira şi chiar achiziţiona obiecte meşteşugite cu har şi migală, de la icoane pe lemn şi piatră, până la ţesături şi vase de ceramică. Meşteşerii vor poposi în oraşul lui Brâncuşi până duminică seara.
Una din atracţiile sărbătorii oraşului se dovedeşte, an de an, Târgul Meşterilor Populari. Ediţia a treia a venit cu o bogăţie remarcată nu doar în produse, dar şi în stiluri şi zone, iar încărcătura spirituală a fost pe măsură. Zilele Municipiului Târgu-Jiu abundă în prilejuri, oferite turiştilor de a se apropia de cultură, iar reunirea artiştilor populari a deschis seria de manifestări specifice. Nelispit de la deschiderea târgului atât la ediţiile precedente, cât şi la cea din acest an, s-a dovedit primarul Florin Cârciumaru. „Mă bucur să constat că meşteri din ţară aleg să revină cu drag la un astfel de târg, dovadă că sunt mulţumiţi de organizarea care încearcă să fie la înălţime”, a declarat edilul municipiului Târgu-Jiu. Şi directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, Ion Cepoi, a găsit în manifestare un motiv de onoare, pentru urbe şi instituţiile de cultură. Directorul Târgului, Pompiliu Ciolacu a întărit cu emoţie importanţa evenimentului, pentru că a devenit cel mai valoros târg, prin mesaj şi participare. Anul acesta, la târg sunt prezenţi 32 de meşteri, hotărâţi să spună, fiecare, povestea meşteşugului cum ştiu ei mai bine. Artişti populari din Gorj, Dolj, Olt, Vâlcea, Argeş, Mehedinţi şi Vâlcea revigorează cultura populară iar obiectele prezentate la standuri conving cu expresivitate şi trăinicie. Din Gorj, 13 meşteşugari au dat curs invitaţiei, iar cinci dintre ei sunt pentru prima dată. Distincţia faţă de alte ediţii a venit din prezenţa unor renumiţi meşteşugari din Olt, îndeletniciţi cu făurirea vaselor din ceramică de Vădastra, dar şi a celor de le Horezu iar cojocăritul, transmis din tată în fiu, a trezit în vizitatorii târgului, amintirea unor vremuri deloc apuse.
Ceramica de Vădastra, deliciul publicului
Privirile curioase au zăbovit întro clipă, pe vasele de ceramică de Vădastra, confecţionate manual şi cu tehnică arhaică, iar povestea lor a făcut din prezentarea standului o adevărată atracţie. Cele 40 de piese, aduse în premieră, replici ale ceramicii din neolitic, înfăţişează vase de diferite dimensiuni, care pe lângă frumuseţe şi eleganţă au şi utilitate în gospodărie. „Lucrez cam două luni de zile la un vas de dimensiuni mari, dar merită efortul şi sudoarea mâinilor. Procesul necesită timp îndelungat, răbdare şi pricepere, dar destinul mi-l împlinesc făurindu-le. Sursa de lut o am în spatele curţii, iar norocul este că stau pe un schit vechi. Lutul îl scot de la doi-trei metri, după care prinde viaţă fundul vasului, dar nu pe roată, ci arhaic, cu un şnur. Decorarea lor este inspirată din diferite motive, pregnant folosit fiind colţi de lup în zig-zag sau spirala”, a declarat Ionel Cococi, meşter din Vădastra, judeţul Olt. Vasele pot fi achiziţionate cu 20 de lei, cele de mărime medie sau 300 de lei, cele mari. Nu doar istoria şi munca din sptele ceramicii impresionează, ci pasiunea, citită limpede în ochii artiştilor, care au văzut cum tradiţia populară este de nepreţuit.
Cojocăritul prinde viaţă
Alături de meşterul Cococi stă la fel de semeţ un alt artist, dar care are cojoace şi pieptare cusute cu un singur ac pe piele. Aceeaşi migală şi răbdare apare în vorbele omului, care, vădit emoţionat, a spus că se află pentru prima dată la Târgu-Jiu, dar va reveni. „Cojocăritul este pentru mine viaţa mea, iar la ea pot lua parte şi ceilalţi” , au fost cuvintele lui Dumitru Liceanu, tot din Olt. Şi pictura este reprezentată la târg prin lucrări diverse şi sensibile, de la icoane pe lemn şi piatră, până la cele pe coji de ouă sau scoarţă de copac. Chipuri de sfinţi şi domnitori stau semeţ, întruchipate cu mult har. „Destinul m-a tot purtat pe felurite căi, dar fac ceea ce mi-am dorit din totdeauna. E multă muncă mai ales la icoane pe piatră, sunt migăloase, dar nu mă văd făcând altceva. Preţurile sunt după câtă muncă şi timp presupun, de la 20 la 450 de lei”, a spus Teodor Negoiţă, din Mehedinţi.
Miniaturi din lemn
Un alt stand, spre care se îndreptau privirile vizitatorilor a fost cel cu miniaturi de lemn, iar bisericile şi catedarlele vin, fireşte, înaintea ochilor cu poveşti adevărate. Ionel Traian ne-a mărturisit că pe multe le-a vizitat personal, pe altele, urmează, dar când le realizează simte că nu are nevoie ca paşii săi să fi umblat prin lumea întreagă. Şi tot aşa, de la un stand la altul, periplul vizitatorilor poate continua nestingherit. Mesajul meşterilor din prima zi a fost simplu „Vă aşteptăm pe toţi”, pentru că fără public, tradiţia şi arta se sting în uitare. Mulţi dintre meşterii preznţi la târg îşi câştigă existenţa din creaţii tardiţionale, dar din vorba şi portul simplu se vede lesne că nu slujesc artei, pentru a se îmbogăţi. Nici nu ar avea cum, dar tot aleg să păstreze vie indeletnicirea şi tradiţia, lăsate moştenire, fără de preţ.
