Primarul comunei Bălănești, Ovidiu Pungan, a vorbit despre reușitele și nereușitele în materie de investiții. Acesta a povestit că o serie de investiții au fost realizate, altele fiind în curs de realizare.
„Am reușit să obțin o serie de investiții importante pentru comunitate, prin fonduri guvernamentale și fonduri europene. Aș putea aminti de cele trei investiții prin PNDL 1, și anume, reabilitarea podului de peste râul Amaradia, introducerea sistemului de canalizare în satul Bălănești dar și în celelalte sate componente pe 11 km, cât reabilitarea drumului DC 6 Mușetești. Din aceste investiții, una s-a finalizat , mă refer la reabilitarea și modernizarea drumului DC 6, iar celelalte două investiții, sper ca până la sfârșitul anului, să fie și aceastea finalizate. Lucrările aici sunt efectuate în proporție de peste 85%, mai rămâne să facem documentația și actele necesare pentru a face recepția investiției”, spune edilul.
Marea problemă din Bălănești
De asemenea, prin PNDL 2, „din șase solicitări am obținut trei, mă refer la reabilitarea și modernizarea drumului comunal DC15 dar și pentru celelalte drumuri de interes local. Dar cel mai important pentru mine, pentru a crește confortul comunității este mărirea capacității sursei de apă, un obiectiv pe care încă nu l-am atins, dar sper ca până la sfârșitul anului, această mare problemă să fie rezolvată.
Comuna Bălănești a avut mereu probleme este un disconfort pe care localnicii nu-l mai tolerează, pe bună dreptate, și sper ca în urma acestei investiții, cetățenii comunei să fie mulțumiți. Sper ca până la sfârșitul acestui an să facem recepția acestei lucrări. În cadrul celor trei investiții din PNDL 2, de care v-am vorbit este și extinderea canalizării în celelalte sate componente comunei Bălănești, problemă încă nerezolvată încă, o bază sportivă – la acest capitol stăm chiar foarte rău, dar și reabilitarea și modernizarea iluminatului public”, mai precizează primarul Pungan.
Țintă: Reabilitarea casei memoriale a unui mare savant gorjean
Edilul din Bălănești își pune speranța în autoritățile județene: ”Pe lângă aceste proiecte avem alte ținte, cum este reabilitarea și modernizarea școlii gimnaziale ”Ioan Popescu Voitești”. Pe fonduri europene am reușit să accesez două proiecte care sunt în execuție și în stadiul de finalizare, adică reabilitarea drumurilor din comuna Bălănești, adică 7,3 km care s-au asfaltat și reabilitat. De asemenea, prin GAL Gilort doresc și este în lucru proiectul de înființare a unui centru multifuncțional pentru persoanele cu dizabilități.
Sunt proiecte frumoase pentru cetățenii comunei Bălănești, dar mai am și o altă serie de proiecte. Am toată încrederea în conducerea Consiliului Județean, în problema drumului județean 665A, drumul principal, în care, din păcate, nu s-au investit bani. S-au plombat porțiuni, dar nu este de ajuns. Se poate circula dar cu mari dificultăți. O altă problemă care necesită atenția CJ Gorj și a Muzeului Județean este și reabilitarea Casei Memoriale a marelui geolog Ion Popescu Voitești. Este un obiectiv care are nevoie de toată atenția, fiind de importanță locală și națională. Suntem la opt km de reședință de județ și consider că aceste condiții pentru cetățenii comunei sunt necesități care nu trebuie ignorate”.
„Dorința mea, ca primar”
Despre speranța că localitatea pe care o conduce va beneficia de introducerea alimentaării cu gaze, primarul Pungan a declarat: ”Intenționez și dorința mea ca primar este ca odată cu apariția gazoductului BRUA, este să fie luată în discuție și introducerea gazelor în localitatea pe care o conduc. Îmi dorec acest lucru, sunt în discuții avansate cu cei de la Transgaz și, vom încerca, împreună cu primarii de la Scoarța și Mușetești, să facem o asociație cu ajutorul căreia să implementăm acest proiect. Sperăm ca, până la urmă, distinșii noștri guvernanți să se gândească și să inițieze și să investească pentru introducerea gazului în satul românesc, deoarece la ora actuală, pe niciun proiect guvernamental sau proiecte europene, nu există finanțare pentru introducerea gazelor. Este o investiție costisitoare pe care primăriile nu o pot susține, iar cetățenii din mediul rural care, în majoritate, sunt vârstnici, nu au o astfel de putere financiară”.
