Liderii PSD au boicotat simpozionul care marchează lupta anticomunistă de la Motru, din 1981

0
39

Lupta cu opresiunea comunistă, cu sărăcia, mizeria și umilința a izbucnit, la Motru, în 19 octombrie 1981. Despre revolta minerilor din Roșiuța, Leurda, Ploștina și alte mine din zonă s-au scris foarte puține lucruri în cărțile de istorie, dar această supra-numită ”grevă a pâinii” a fost o importantă scânteie a rezistenței anticomuniste. A fost prima mișcare în care s-a strigat ” „Vrem pâine!», «Ceauşescu-PCR-pâinea noastră unde e?», «Jos Ceauşescu», «Jos dictatorul» și a fost tot prima mișcare în care asupra protestatarilor s-a tras cu gloanțe. Ieri, la Motru, s-a marcat acest pas important făcut de gorjeni pentru libertate, în urmă cu 35 de ani. La eveniment au refuzat, însă, să participe consilierii și liderii PSD.

Primăria municipiului Motru a organizat, ieri, un simpozion menit să marcheze acest important eveniment din istoria recentă a municipiului un important pas spre câștigarea libertății românilor, Revolta minerilor din Motru, din 19 octombrie 1981. În urmă cu 35 de ani, ca urmare a Decretului 313 prin care se raționalizau alimentele, minerii din Motru au pornit mișcarea anticomunistă. Motru, oraș muncitoresc, nu era afectat la vremea aceea, la fel ca si Bucureștiul de raționalizarea alimentelor, așa cum precizează istoricul Gheorghe Gorun în cartea sa «Rezistenţa anticomunistă în judeţul Gorj reflectată în mentalul colectiv (1945-1981)», una dintre principalele lucrări în care sunt evocate, prin mărturii ale participanților, evenimentele din Motru, anul 1981. ”Centrele miniere din judeţul Gorj au fost ocolite o vreme de distribuirea pâinii pe cartele. La Motru veneau spre a se aproviziona cu alimentul subzistenţei mii de oameni din Teleorman, Ialomiţa, Olt, Dolj, Mehedinţi Vâlcea, Caraş Severin… Toată lumea îşi aminteşte de «trenul foamei» care-i aducea la Motru pe oamenii Bărăganului, pentru a se aproviziona cu pâinea obţinută prin sudoarea lor“, menționează Gorun, în lucrarea sa.

Foamea a declanșat revolta

Însă, situația nu avea să fie de lungă durată, pentru că „în  9 octombrie 1981 este publicat Decretul Consiliului de Stat nr.306, conform căruia se pedepseşte  cu închisoare de la 6 luni la 5 ani „cumpărarea, în scop de stocare în cantităţi care depăşesc nevoile consumului familial pe o lună, de ulei, zahăr, făină, mălai, orez, cafea şi alte produse alimentare a căror stocare afectează interesele celorlalţi cumpărători şi buna aprovizionare  a populaţiei (…)”.
Decretul nr. 313 avea să declanşeze revolta minerilor din Motru, pentru că şi aici pâinea devine raţionalizată. Conform acestui decret un miner avea dreptul la 400 de grame de pâine, pe zi, iar o persoană care nu muncea avea dreptul la 200 de grame. Acesta a fost declicul iar semnalul s-a dat la mina Roșiuța. Acolo a izbucnit mișcarea împotriva opresiunii comuniste.

Locul pâinii luat de gloanțe și ape reziduale

Minerii au refuzat să mai intre la lucru și s-au revoltat împotriva înfometării. Există mărturii ale oamenilor care au participat la acele evenimente, prin care spun că de foame nu puteau să muncească. În mine se produc mai multe centre de rezistență, iar ortacii merg spre centrul administrativ al orașului, unde cer pâine, scandează împotriva sistemului și a lui Ceaușescu. Mii de oameni ies în stradă. „În faţa ripostei hotărâte a minerilor, autorităţile comuniste renunţă la aplicarea Decretului de raţionalizare a pâinii. Decizia este luată la cel mai înalt nivel. Cu toate acestea, minerii nu încetează revolta. Aceasta înseamnă că revendicările lor sunt mult mai serioase. Au pornit de la lipsa pâinii, dar, de fapt, s-au săturat de regimul comunist opresiv“, mai notează istoricul Gheorghe Gorun. Oamenii au continuat să strige „Pâine, pâine!” şi „Jos Ceauşescu!”. După ce îşi învinseseră frica în faţa trasoarelor, asupra protestatarilor se aruncă , din mașini de pompieri, cu tunuri de apă, însă din tunuri nu a fost aruncată apă, ci reziduuri, conținând urină și fecale provenite din canalele reziduale ale orașului. ”Minute bune a durat tirul acesta teribil. Când s-a terminat era trecut de trei noaptea. Era frig – noapte de octombrie – şi nu se mai vedea nici picior de om pe stradă. Pângăriţi şi îngheţaţi, epuizaţi şi flămânzi, minerii au fugit spre casele lor. Din fericire nu a curs sânge. Din nefericire, regimul a mai înregistrat o victorie”, conchide Gheorghe Gorun.
Regimul încă își arată dinții, la Motru

Deși au trecut 35 de ani,  tarele regimului comunist încă își fac simțită prezența prin continuatorii sistemului. Într-o încercare stupidă de a opri  un eveniment menit să marcheze împlinirea a 35 de ani de la acest eveniment, scânteie a libertății românilor, unii ”binevoitori” au sesizat Inspectoratul pentru Situații de Urgență și Poliția despre faptul că primarul liberal Gigel Jianu intenționează să organizeze un simpozion în Casa de Cultură a Sindicatelor de la Motru, instituție a cărei sală de spectacole nu deține autorizație de securitate la incendii. Conform surselor noastre, evenimentul urma să se desfășoare în altă sală și nu în cea de spectacole, însă, pentru a se evita neplăcerile, simpozionul intitulat ”35 de ani de la revolta minerilor din octombrie 1981” s-a desfășurat  în altă locație.

Nici un PSD-ist,  la eveniment

Simpozionul organizat la Primăria Municipiului Motru  s-a bucurat de participarea a peste o sută de persoane. Primarul Gigel Jianu a precizat că au fost invitați toți factorii de decizie de la nivelul municipiului, directori de instituții și toți consilierii municipali, însă la eveniment nu a fost prezent nici un consilier PSD și nici un director numit în funcție cu girul PSD. ”Am ținut să marcăm acest eveniment din istoria recentă. Au fost prezente aproximativ o sută de persoane. Au participat profesori, elevi, lideri de sindicat, pensionari din minerit, consilierii PNL și nici un consilier PSD. A fost o întâlnire serioasă, iar cei prezenți au avut parte de o surpriză. Un grup de elevi din Motru a realizat un reportaj legat de eveniment, film care a fost proiectat și a avut un real succes”, a precizat primarul Gigel Jianu.

simp-motru-1

Recurs la istorie

În urma revoltei, mai mulți oameni au dispărut și nu se știe nimic despre ei, iar alții au fost arestați. Cei nouă condamnaţi în urma revoltei de la Motru

– Soare Constantin, Slatina (Olt), 23 de ani – 8 ani de închisoare

– Sârbu Gheorghe, Corneşti (Iaşi), 36 de ani – 8 ani de închisoare

– Gaidaş Alexandru, Mehadia (Caraş Severin), 19 ani – 8 ani de închisoare

– Târnovschi Nicolae, Fundulea (Călăraşi), 27 de ani – 7 ani de închisoare

– Chirilă Ştefan, Motru (Gorj), 22 de ani – 7 ani de închisoare

– Nişulescu Viorel, Roşiuţa (Gorj), 22 de ani – 7 ani de închisoare

– Tătaru Dumitru, Codlea (Braşov), 19 ani – 6 ani de închisoare

– Măciucă Valerică, Hunedoara, 21 de ani – 7 ani de închisoare;

– Ursan Vasile, Suharău (Botoşani), 19 ani – 7 ani de închisoare

screen-shot-2016-10-20-at-8-17-31-am

Unul dintre deținuți, Constantin Soare,  mărturisește, pe  site-ul intitulat ”Linia1” : Este mult timp de când umblu cu această poveste adevărată în inima mea, ziua și noaptea, căutând oameni onești care să aibă răbdarea să mă asculte. Din păcate, o lungă perioadă de la Revoluție încoace, nimeni n-a dorit acest lucru, oamenii considerându-mă, în continuare, „bandit” și „dușman al poporului”, așa cum m-au declarat instanțele comuniste, care m-au judecat după Revolta de la Motru. După ani și ani de incertitudini și speranțe, calitatea mea de fost deținut politic a fost recunoscută de Statul Român, printr-un Certificat eliberat de Curtea de Apel Craiova, cu nr. 3234 din 27 august 2007. După 22 de ani de la Revoluție, eu, Soare Constantin, din Osica de Sus, satul Greci, județul Olt, am redevenit OM, printr-o recunoaștere oficială a caracterului politic al actelor mele săvârșite împotriva dictaturii  comuniste.”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here