A doua ediție a Festivalului de artă urbană „Strad’Art“ de la Târgu Jiu s-a încheiat duminică. Trei autobuze de transport persoane care aparțin societății Transloc și pereții mai multor blocuri din cartierul Lotrului au fost pictate de artiștii de artă stradală.
„Această deschidere nu se întâlnește în toate orașele din România. De exemplu, cu tot respectul, la Cluj Napoca nu există așa ceva. Festivalul acesta este despre toți, despre acești artiști care sunt generoși“, a spus Adrian Oniga, organizatorul festivalului de la Târgu Jiu.
Numele unui băiețel din cartier, pe un desen realizat pe un bloc
Desenele realizate pe blocuri au dimensiuni impresionante și mesaje puternice. Tema din acest an a festivalului de la Târgu Jiu a fost solidaritate. Desenul realizat de artistul „Harcea Parcea“ din Iași pe unul din blocuri are un mesaj cu un impact puternic: integrarea și acceptarea diferitelor minorități, inclusiv cea gay. „Este unui dintre mai activiști artiști. Titlul lucrării este „Suntem toți din aceeași poveste“. Interpretarea artistului a fost de a face file din mai multe povești. Ce înseamnă această lucrare: un pumn al unei persoane de culoare, un ciudat cu tatuaje, un tricou cu ceva colorat, fără să ne fie frică de ce înseamnă, adică reprezintă comunitate Gay, pe care artistul a reprezentat-o. Este o minoritate. Ce să facem? Să-i eliminăm. Trebuie să ne adaptăm și să-i acceptăm. Mă bucur că Târgu Jiu are acest mesaj controversat. «Ai văzut domnule, au pus gay pe perete». Da, nu ne este rușine de acest mesaj. Artistul a pus un picior cu o proteză. Domnul Găină stă la parter și are două degete amputate. A venit și ne-a spus că a înțeles lucrarea. Alții au spus că au pus handicapați pe perete“.
Interesant este că un bărbat care locuiește în cartier a venit la artist și l-a rugat să scrie pe desen numele fiului său, David. Artistul a primit cu deschidere această propunere și pe un tatuaj desenat a scris «David». „A venit la terasă un bărbat și m-a întrebat câți bani să-mi dea să scriu David. L-am întrebat de ce vrea David și mi-a spus că este fiul său și avea tatuat numele pe piept. I-am spus că o să mai vedem“, a povestit artistul de artă stradală.
David, băiețelul de câțiva anișori, a fost și el prezent la închiderea festivalului și prezentarea lucrărilor realizate.
Festivalul de artă stradală, criticat de președintele UAP Târgu Jiu
Festivalul nu a fost pe placul tuturor artiștilor. Vasile Fuiorea, președintele filialei Târgu Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici UAP, a postat următorul mesaj pe pagina sa de Facebook: „Ca artist vizual am o greață fără limite, când văd cum se mutilează fața orașelor cu pseudo lucrări de artă și kitsch-uri, cum personalități artistice cu proiecte relevante sunt ignorate de deciziile politicului, ale nepăsării și lipsei de pricepere a celor care gestionează fonduri pentru cultură! O țară care își disprețuiește artiștii, nu are nici un viitor“.
A doua zi, când s-a trezit Fuiorea a șters mesajul și a dat vina pe jurnaliști, că nu au înțeles ce a vrut el să transmite. Există mai multe variante cu privire la ceea ce s-a întâmplat: și-a dat seama că l-a luat gura pe dinainte deoarece galeria de artă administrată de UAP aparține Primăriei Târgu Jiu, la fel ca și alte spații folosite de către organizația artiștilor, astfel că s-ar fi pus rău cu mai marii din primărie acum când protectorul său a plecat; îl roade invidia pentru că artiștii de artă contemporană s-au manifestat liber, față de organizația pe care o conduce, care a avut o activitate aproape inexistentă în această perioadă, motivul, fiind, bineînțeles, pandemia, așa cum se poate motiva; sau, o altă variantă este că președinte artiștilor a avut o nălucire în timpul somnului. Trebuie ca Vasile Fuiorea, cadru universitar la Universitatea din Craiova, să-și aleagă una dintre variante sau să vină cu propria explicație.
Ar mai trebui să explice și suspendarea din organizația pe care o conduce a unuia dintre cei mai apreciați sculptori români, Paul Popescu. Acesta este unul dintre puținii artiști plastici din Gorj care a avut curajul să critice autoritățile cu privire la gestionarea patrimoniului cultural, și în special cel lăsat de marele Brâncuși. Paul Popescu a fost eliminat de Vasile Fuiorea tocmai după ce criticase puterea locală. Artistul și-a luat uneltele și s-a mutat la București.
Iată cum a reacționat atunci presa locală, regională și națională:
„Exclus din UAP, drept represalii pentru că a criticat modul în care sunt conservate operele lui Brâncuși, sculptorul Paul Popescu avertizează: Centrul „Constantin Brâncuși” nu are nici un specialist în restaurare!“ (publicația „Puterea“); „Sculptorul Paul Popescu, câştigător al unui simpozion internaţional, propus pentru suspendare din Uniunea Artiştilor Plastici“ (Adevărul); „Sculptorul Paul Popescu, suspendat pentru că a criticat «prostia»“ (Gazeta de Sud).
