Conducerea Universității „Constantin Brâncuși“ trage un semna de alarmă cu privire la situația în care se află operele marelui sculptor din municipiul Târgu Jiu, care au nevoie de lucrări de restaurare.
Marți, 27 octombrie 2020, la împlinirea a 82 de ani de la inaugurarea Ansamblului Brâncuși, de la Târgu Jiu, a avut loc o dezbatere în urma căreia participanții au decis să adreseze acest semnal de alarmă comun celor mai importante autorități de la nivelul statului român: „În primul rând, este nevoie de o evaluare reală, profesionistă a stării fizice a Coloanei Infinite, Porții Sărutului, Aleii Scaunelor și Mesei Tăcerii, și de identificare în timp util a modalităților optime de întreținere, conservare și restaurare. În ultimii ani, în timp ce operele de la Târgu Jiu se degradau în mod accelerat, s-au desfășurat tot felul de așa-zise evaluări, lipsite de transparență și de finalitate. Dat fiind caracterul ireversibil al degradării operelor, este nevoie urgentă de o intervenție specializată, care să se desfășoare în mod transparent. De asemenea, este nevoie să fie publicate toate evaluările stării fizice a monumentelor, făcute în ultimii ani“, se arată într-un comunicat de presă semnat de președintele Senatului și de rectorul UCB.
„Parcurile nu beneficiază nici măcar de măsuri elementare de întreținere“
De asemenea, în comunicatul de presă se arată că cele două parcuri care adăpostesc operele lui Brâncuși sunt o serie de aspecte negative. „Atragem atenția decidenților de la nivel central că în prezent parcurile care adăpostesc capodoperele brâncușiene nu beneficiază nici măcar de măsuri elementare de întreținere. Atât Parcul Coloanei Infinite cât și Parcul Monument Brâncuși beneficiază de un iluminat precar. Dacă în Parcul Coloanei Infinite vegetația s-a dezvoltat atât de mult încât capodopera este din ce în ce mai puțin vizibilă, în Parcul Monument Brâncuși copaci seculari au ajuns să se prăbușească la doar câțiva centimetri de capodoperele din piatră, nefiind luate niciun fel de măsuri de evaluare a ambientului vegetal și de întinerire a lui.
Mai mult, periodic, o parte din canalizarea Târgu Jiului inundă Parcul Monument Brâncuși, și implicit capodoperele din piatră. Acest parc nu beneficiază de niciun fel de sistem de drenare a apelor pluviale, deși adăpostește opere de artă expuse în aer liber, care valorează sute de milioane de euro“.
Solicită retragerea dosarului de la UNESCO
Conducerea universității din Târgu solicită retragerea dosarului de includere a ansamblului de la Târgu Jiu în patrimoniul UNESCO: „E nevoie ca statul român să-și asume retragerea de la UNESCO a dosarului de candidatură a Ansamblului Brâncuși, din toate motivele enumerate mai sus, înainte ca ICOMOS, organism UNESCO, să facă o nouă evaluare ca aceea din 2014, când operele de la Târgu Jiu au primit cea mai mică notă posibilă, și când ICOMOS a făcut în scris propunerea de neincludere a Ansamblului Brâncuși pe Lista UNESCO. Față de situația din 2014, de la evaluarea precedentă, nu există niciun progres real. Din contră, am deschis singurul muzeu de pe Terra care n-are niciun obiect în patrimoniu, dar se numește Muzeul Național Brâncuși, și am săpat o groapă pe Axa Brâncuși. Un nou raport negativ ar genera o nouă declasare a Ansamblului Brâncuși, la nivel mondial, după aceea din 2014. Solicităm ca statul român, împreună cu specialiștii din domeniu, să analizeze oportunitatea de a redepune dosarul de candidatură abia după ce operele vor fi fost restaurate, și după ce Axa Brâncuși va fi fost pusă în valoare așa cum merită capodoperele care o compun“.
