Captarea unui izvor care ar putea să alimenteze trei sate ale localității Tismana reprezintă o luptă cu morile de vânt.
Primăria oraşului Tismana doreşte să capteze un izvor, care se pierde apoi printre stânci, ca urmare a fenomenului carstic. De peste un an de zile încearcă Primăria Tismana să întocmească documentele necesare, pentru realizarea investiției, dar nu reușește să învingă democrația. Suma cheltuită în acest timp doar pentru întocmirea de documente de tot felul este enormă, ridicându-se la 50.000 de lei noi. La aceasta se adaugă și chiria pe care Direcția Silvică o cere doar pentru că o parte a drumului forestier va fi ocupată de utilajele cu care se vor efectua lucrările.
„Vrem să folosim un izvor, Pârgavu, pentru a alimenta satele Vâlcele, Topeşti şi, parţial, Gornoviţa. În perioada secetei am fost nevoiţi să cărăm cu cisterna apă la vreo 20 de gospodării. Un izvor care alimentează pârâul Pârgavu a cărui apă se pierde după un kilometru ca urmare a fenomenului carstic. Noi vrem să-l captăm şi putem să-l aduce cu uşurinţă la gospodăriile care sunt în suferinţă, dar am avea o rezervă de apă pentru aproximativ 1.000 de persoane în situaţia în care este secetă, rezerva ar fi o mană cerească pentru noi. De anul trecut umblăm din poartă în poartă şi din uşă în uşă pentru că acolo este domeniul forestier al statului. Cu toate că nu se va tăia niciun copac pentru a realiza această captare, ne-a trebuit studiul hidro-geologic, studiu pedostaţional, ridicări topografice, cadastrări ale terenului şi extrase din cartea funciară de la terenul pe care îl dăm în schimb. Suntem în alergătură de un an şi ceva şi am cheltuit, cu studiul de fezabilitate, peste 50.000 de lei şi nu ştiu dacă o să avem sorţi de izbândă, ca şi cum am face acolo o construcţie dăunătoare naturii. Pur şi simplu luăm 0,8 litri pe secundă din acel pârâiaş care oricum se pierde. Este vorba de o suprafaţă de 1.500 de metri pătraţi de teren, pentru care este o întreagă aventură să fie scoşi din domeniul silvic al statului şi să-l treci în cel public. Sperăm ca în această toamnă să finalizăm cu toate avizele, pentru ca la anul să ne apucăm de lucrări“, a explicat primarul Marian Slivilescu.
Direcția Silvică Gorj cere o chirie de 120.000 de lei
Mai mult decât atât, pentru că o parte a drumului forestier va fi ocupat de utilajele care vor introduce conductele de apă, Direcția Silvică Gorj solicită o chirie de 120.000 de lei, cu toate că există o prevedere legală că, în cazul lucrărilor de utilitate națională sau locală, terenurile să fie puse gratuit la dispoziție. „Este un lucru extraordinar de greu să răzbaţi prin hăţişul birocratic. Sunt legi care nu se cuplează, deşi există o prevedere legală că pentru lucrările de interes naţional sau local, inclusiv pentru captările de apă, aceste terenuri se dau gratuit, normele de aplicare ale acestei legi nu au apărut, iar Direcţiile Silvice consideră că trebuie să le dăm teren la schimb sau să achităm chirie pe drumul forestier pe care îl folosim, că trebuie să dăm garanţii pentru folosirea drumului. Toate astea se fac pe nişte sume uriaşe. Numai garanţia şi chiria că folosim o parte a drumului forestier este de 120.000 de lei“.
Tranzacția pentru un teren privat
În schimb, în privinţa unui teren aflat în proprietea privată, tranzacţia s-a finalizat în câteva zile. „În capătul celălalt al reţelei va fi bazinul de 70 de metri cubi, iar cetăţeanul care este vecin cu locul de amplasare al bazinului în patru zile a mers cu noi la notariat şi am rezolvat problema“, a relatat primarul Marian Slivilescu.
