Un proiect ISPA, în pericol

Un proiect ISPA se află în pericol de a fi ratat. Comunitatea europeană şi diriguitorii statului român au aprobat în urmă cu patru ani, un proiect în valoare 3,5 milioane de euro, pentru alimentarea cu apă a satelor aparţinătoare municipiului Motru, adică Roşiuţa Ploştina, o parte din satul Însurăţei, Leurda şi Horăşti, în total aproape 5.000 de persoane şi peste 2.000 de gospodării. Vorbim de informaţiile oferite de Ilie Petrescu. Am continuat investigaţiile şi am aflat că firma care a efectuat prima parte a lucrărilor a dat faliment, printre altele şi datorită faptului că autorităţile locale motrene nu au achitat partea lor de contribuţie, de circa 2, 5 milioane lei. Populaţia ştie că apa din cele trei puţuri din zăvoi, pe care trebuie să le denisipeze unitatea de foraj, condusă de Ilie Pertrescu ar conţine apă nepotabilă, lucru total neadevărat, deoarece întregul proiect a fost demarat după ce s-a constat că apa, care are şi o uzină de prelucrare, este de foarte bună calitate. Petrescu este supărat pe autorităţi, pentru că are acolo nişte bani blocaţi, 80 de mii lei, pe care ar trebui să îi încaseze şi 120 de mii lei garanţie, pentru care plăteşte impozite la Fisc. Banii sunt blocaţi din 2009, iar actuala denisipare trebuie făcută pe cheltuieli proprii ale SC. UEF. SA Motru. Surprinzător rămâne faptul că un proiect de o asemenea anvergură este tratat cu o tăcere suspectă. Deputatul Severus Militaru spune că „anul trecut ar fi făcut demersuri pentru a restabili un culoar favorabil încheierii lucrării, însă, în ciuda tuturor intervenţiilor pe care el susţine că le-a făcut, acest lucru nu s-a putut realiza, deoarece autorităţile locale motrene nu şi-au achitat partea lor de contribuţie. Militaru spune că acest proiect poate fi rata şi răspunzători se fac consilierii locali ai municipiului Motru, care mai trebuie să dea explicaţii şi pentru faptul că banii au fost prevăzuţi în buget şi s-au cheltuit în alte direcţii. Ceea ce încearcă să se facă acum va fi probabil sancţionat de organismele de control de la nivel guvernamentale, însă, mult mai periculos este faptul că 2.000 de gospodării şi 5.000 de persoane vor rămâne probabil fără apa de băut, întorcându-se la străvechile fântâni şi bunare. Acest lucru nu este posibil în toate satele, deoarece lucrările miniere de suprafaţă sau de subteran au modificat nivelul pânzei freatice şi în multe locuri ar trebui forate puţuri de mare adâncime pentru aducerea la lumina zilei a preţioasei ape de băut. Aceasta este o problemă cu adevărat importantă pentru municipalitate.