Unul dintre cele mai vechi obiecte din metal de pe teritoriul României a fost descoperit în urma săpăturilor efectuate de arheologi într-un sit din Epoca Bronzului din localitatea Hurezani.
Specialiștii din cadrul Institutului Național de Arheologie din București au deschis în această vară un șantier și au descoperit, în urma săpăturilor efectuate, o serie de vestigii, printre care și un obiect din fier, care, conform primelor estimări, ar putea să fie printre cele mai vechi obiecte din metal descoperite pe teritoriul României. „Am găsit obiecte de ceramică și un obiect din fier. Dacă se confirmă poziția lui stratigrafică între straturile de chirpici ale acestei construcții și, dacă într-adevăr datare ei este cea pe care o presupunem, este unul dintre cele mai vechi obiecte din fier găsite până în momentul de față în România. Urmează să confirmăm după ce o să prelucrăm întregul material în laborator. Am luat probe pentru a data întreaga construcție am găsit și oase și resturi de cărbune, care ne vor ajuta pentru datare și vom putea spune cu siguranță dacă acel obiect din fier este printre cele mai vechi. În momentul de față asta credem. Este vorba de un cuțitaș, care va dus la laborator“, a spus Radu Băjenaru, cercetător științific principal la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ din București și coordonator al șantierului arheologic. Lucrările au început pe data de 4 august și se vor încheia la începutul lunii septembrie.
„Unul dintre cele mai mari și cele mai importante situri preistorice din Oltenia”
Radu Băjenaru susține că situl arheologic de la Hurezani, care a fost descoperit în urmă cu trei ani ca urmare a introducerii conductei BRUA, este unul dintre cele mai importante din România: „A fost descoperit în anul 2018 cu ocazia instalării conductei BRUA, care traversează situl de la nord la sud. S-a făcut diagnosticul intruziv, s-a identificat și în anul 2019 s-au făcut săpături preventive pentru introducerea conductei, iar atunci am văzut structura și complexitatea acestui sit. În momentul de față pot spune că este unul dintre cele mai mari și cele mai importante situri preistorice din Oltenia, în special în Epoca Bronzului și prima Epocă a Fierului în ceea ce privește cultura Verbicioara și ce urmează“, a mai precizat coordonatorul șantierului arheologic.
Ce vestigii au fost găsite
O serie de vestigii importante au fost găsite și în urmă cu doi ani, atunci când au fost efectuate primele cercetări arheologice importante.
„Când am săpat în anul 2019 pentru conducta BRUA, în anul 2019, am găsit foarte multe gropi, vetre, resturi de construcții. Inventarul este, de asemenea, foarte bogat. Am găsit în acest an o platformă de chirpici, un rest de construcție, care se datează cel mai probabil la sfârșitul Epocii Bronzului și începutul Epocii Fierului, în zona de tranziție. Aparține aspectului cultural Vârtop, de la începutul Epocii Fierului, bine cunoscut în Oltenia, în special în zona Dunării și mai puțin cunoscut în zona nordică“, a explicat Radu Băjenaru.
Situl arheologic se întinde pe șapte hectare
Situl arheologic se întinde pe o suprafață de șapte hectare. Acesta s-a păstrat toate bine: „Situl are aproximativ șapte hectare și pe partea de nord și parțial est este prevăzut cu un șanț de apărare. Grosimea depunerii antropice este între 1 metru și 1,30. Cu ocazia săpăturilor preventive am identificat multe niveluri de locuire, care acoperă întreaga evoluție a culturii Verbicioara, de la prima fază și până la ultima. Urmează, din ce am văzut, două niveluri din Epoca Fierului, care suprapun locuirii din Epoca Bronzului. Este un sit foarte bogat ca structură de locuire. (…) Situl s-a prezervat foarte bine“, a declarat coordonatorul șantierului arheologic.
Obiectele găsite vor ajunge la Muzeul Județean de Istorie
Obiectele descoperite vor fi predate Muzeului Județean după ce vor fi restaurate. „Obiectele găsite vor fi prelucrate la București, restaurate și redate Muzeului Județean de Istorie care finanțează săpătura și vor intra în patrimoniul muzeului.
Săpăturile arheologice vor continua și în anii următori. Intenția noastră este de a veni timp de 10 ani ca să cercetăm“, a anunțat Radu Băjenaru.
S-au cărat două tone de apă
Lucrătorii și arheologii au fost nevoiți să lucreze în condiții dificile ca urmare a temperaturilor ridicate și a solului foarte tare. „Ne place să săpăm, dar în acest an a fost o căldură excesivă. De când am venit nu a plouat deloc și am băgat cam două tone de apă ca să putem săpa așa cum dorim. Pământul era ciment. Cărăm apă cu butoaiele pentru a putea săpa. Am adus cam două tone de apă“, a încheiat Radu Băjenaru.
