Ansamblul ”Calea Eroilor” de la Târgu Jiu a împlinit astăzi 83 de ani de existență. Dacă în alți ani evenimentul era celebrat, anul acesta, în plin val patru al pandemiei, manifestările se rezumă la a marca ziua printr-un comunicat e presă care amintește despre momentul inaugurării.
Încă un an pierdut pentru operele de la Târgu Jiu! Statul român s-au chinuit ani buni să ducă cea mai importantă moştenire a artistului Constantin Brâncuși în Patrimoniul Mondial UNESCO. După mai multe încercări eşuate, dosarul a fost blocat chiar la solicitarea celor de la UNESCO. Președintele Comisiei parlamentare pentru UNESCO, deputatul PSD Gorj Mihai Weber, face apel la experții români să să găsească soluția pentru ca operele brâncușiene să capete valoarea pe care o merită.
“Ansamblul ”Calea Eroilor” de la Târgu Jiu, una dintre marile capodopere ce poartă semnătura lui Constantin Brâncuși și singura sa lucrare de artă monumentală, împlinește 83 de ani de la inaugurarea sa, la 27 octombrie 1938. Recunoscut ca o amprentă românească în marea cultură a lumii, Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu nu se află încă, din păcate, pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, nici la 30 de ani de la primele demersuri (1991). Din postura de președinte al Comisiei parlamentare pentru UNESCO, caut o cale pentru ca situația să se schimbe. Și, pentru că și politicile UNESCO își au dinamica lor, experții români trebuie să găsească soluția pentru ca Ansamblul lui Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu să capete recunoașterea universală pe care o merită, cu sau fără statut de memorial de război”, a transmis deputatul PSD Gorj, Mihai Weber, cu ocazia împlinirii celor 83 de ani de inaugurarea patrimoniului de la Târgu Jiu.
Istoria Ansamblului
Ansamblul este compus din operele: Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului și Coloana Fără Sfârșit. “În data de 20 octombrie 1937[1], Liga Națională a Femeilor Gorjene aducea la cunoștință Primăriei Târgu Jiu, prin adresa nr. 6330, hotărârea ei de a dărui orașului „o coloană și un portal de piatră opere a marelui sculptor Brâncuşi, care în chipul acesta aduce un prinos de recunoştiinţă Judeţului său natal”. Intenția Ligii era formulată astfel: „Crearea unei străzi care va purta numele «Calea Eroilor», cale care va porni din preajma Jiului trecând prin grădina publică, pentru a merge până la actualele cazărmi […] La începutul acestei căi se va așeza portalul sus-numit, iar pe promontoriul ei lângă cazărmi, se va ridica coloana recunoștiinței, legându-se astfel amintirea locurilor pentru care au luptat Eroii gorjeni, cu ideea recunoștiinței fără de sfârșit simbolizată prin coloană” (se face mențiunea că Liga va pune la dispoziție suma de 750.000 lei pentru plata exproprierilor respective).
Se mai aduce la cunoștință că Liga a luat pe răspunderea sa „construcția Bisericei Sf. Apostoli care se află pe strada destinată Eroilor”. Se poate înțelege de aici că biserica, precum și strada respectivă erau închinate preamăririi actelor de eroism ale gorjenilor. Se face precizarea că: „Atât facturile de plată ale celor 2 monumente, clădirea bisericei precum și suma depusă pentru plata exproprierilor reprezentând valoarea de lei 2.200.000 sunt rezultatele exclusive ale muncii noastre de ani de zile…” (i.e. Liga Națională a Femeilor Gorjene). Se specifică în final că Liga înțelege „ca orașul Tg.Jiu să respecte întotdeauna donațiunea în forma în care a fost făcută”. Pe versoul scrisorii se află decizia olografă a Consiliului comunal cu nr. 151 din 12 noiembrie 1937[2], prin care se acceptă donaţia Ligii.
Din textul dactilografiat al deciziei (nr. 151 din 12 noiembrie 1937[3]), Consiliul comunal „acceptă donațiunea ce se face orașului, în condițiunile arătate prin această scrisoare. Aprobă ca strada nou creiată și care începe din fața regimentelor dela intersecția str. T. Vladimirescu cu str. Unirea, trecând pe la monumentul «Recunoștiinței» și apoi înconjurând biserica Sf. Apostoli și urmând traseul str. Gr. Săftoiu, prelungindu-se pe o porțiune nou creiată din str. Victoria până în Bulevardul C.A. Rosetti și aleia din grădina publică, până la digul Jiului, să poarte denumirea «Calea Eroilor»”.
Realizarea ansamblului monumental a acoperit perioada 1937-1938, Brâncuși fiind puternic susținut în demersul său de către Liga Națională a Femeilor din Gorj condusă de Aretia Tătărescu, de primul ministru liberal Gheorghe Tătărescu și de primarii orașului Târgu Jiu”, se arată în comunicatul transmis de Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare Constantin Brâncuși.
