CE Oltenia este bun de plată pentru tot ce foloseşte. Apele Române au cerut companiei să plătească timp de cinci ani de zile o taxă, adică 3,5lei/1000 mc, pentru propriile lucrări de decolmatare ce au avut loc la priza de la Işalniţa. Aşa se face că la sutele de miliarde de lei pe care CE Oltenia le plăteşte pentru apa folosită, Apele Române mai percep şi taxa de exploatare a barajelor, aferentă oricărei lucrări de întreţinere.
Conducerea CE Oltenia consideră că Legea Apelor ar trebui să sufere modificări legislative şi asta pe fondul situaţiei prin care sunt nevoite să treacă termocentralele din Oltenia care sunt obligate şi plătesc sute de miliarde de lei pentru aceeaşi cantitate de apă pe care o folosesc şi pe care o revarsă în Jiu. Situaţia trenează de ani buni de zile, însă, ridicolul apare în condiţiile în care CE Oltenia este obligat să plătească, mai nou, timp de cinci ani de zile o taxă pentru că Apele Române au decolmatat priza de apă de la Işalniţa. Declaraţia a fost făcută în exclusivitate de directorul general de la Divizia Minieră, Aurel Medinţu, care a explicat la „Punctul pe I”, cum compania plăteşte taxa de decolmatare. „Conform Legii Apelor, fiecare utilizator plăteşte 140 de lei /1000 mc. Avem un grad de recirculare iar banii daţi pe apa brută sunt foarte mulţi, ei contribuie la creşterea preţului de cost al MW- ului. Toate cheltuielile care se fac pe cursurile de apă de cei care le exploatează sunt transferate la consumatorii de apă. La Işalniţa, s -a făcut o dragare şi pe lângă apa pe care o plătim, ni s-a spus să achităm timp de cinci ani, 3.5 lei /1000 mc, deci plătim decolmatarea”, a explicat directorul Medinţu. Şi asta nu e tot. În urma predării barajelor şi canalelor de aducţiune de la Ministerul Economiei la Ministerul Mediului, în anul 1990, termocentralele mai sunt încă odată bune de plată. Astfel, pe lângă taxa pe apă, taxa de decolmatare, complexurile mai plătesc şi taxă de exploatare a barajelor, costurile fiind şi ele diferite. Surse din sistem au declarat că Serviciul de Gospodărire a Apelor facturează către termocentrale chiar şi reparaţiile de întreţinere şi mai nou vopseaua folosită. Spre exemplu, la Sucursala Energetică Rovinari taxa de exploatare a barajului este de 1,56 lei/1000 metri cubi iar la Işalniţa 6,4lei/1000 metri cubi, sume la care se mai adaugă taxa pe apă, care anual ajunge la sute de miliarde lei vechi.
Situaţie contradictorie
Situaţia de la Sucursala Energetică Rovinari, acolo unde se pare se plăteşte taxa de exploatare a barajului, nu este aceeaşi cu cea de la Sucursala Energetică Turceni, unde nu se achită aceste sume. Contactat telefonic, directorul SGA Gorj, Teodor Popescu recunoaşte că situaţia este mai complicată. „Mă mir de ce ne-au dat nouă în întreţinere barajul, pentru că la Turceni este în folosirea termocentralei. Problema nu este simplă, noi pentru ei facem întreţinerea stavilelor”, a mai declarat Popescu.
Popeangă susţine modificarea legii
Contactat telefonic, deputatul social-democrat Vasile Popeangă a declarat că susţine şi dă dreptate conducerii companiei, motiv pentru care aşteaptă de la reprezentanţii CE Oltenia o prezentare a situaţiei şi modificările propuse la Legea Apelor. „Aştept să mi se propună modificările pe articole la această Lege a Apelor şi sunt de acord să mă implic pentru ajutarea companiei”, a spus deputatul PSD, Vasile Popeangă.
