Răzvan Nicolescu, Energy&Resources Industry Leader, Deloitte Central Europe, a declarat la Forumul Energiei Online, citat de Agerpres, că există soluții pentru ca România să poată produce în continuare energie pe bază de cărbune: „(…) urmărind dezbaterea europeană, sesizez nişte lucruri pe care uneori am o problemă în a le înţelege. De exemplu, se vorbeşte foarte mult de închiderea exploatărilor pe cărbune. Cei care lucrăm în domeniul energetic ştim că există soluţii pentru ca acest cărbune să fie absolut neutru în raport cu mediul înconjurător, adică emisiile pot fi captate şi stocate. De ce trebuie neapărat să nu experimentăm şi să nu dăm o şansă acestor tehnologii şi deja să vorbim de închiderea exploatărilor înainte ca aceste tehnologii să aibă o şansă? Mi-aş dori ca România să nu facă o greşeală strategică. Văd foarte mult în spaţiul public o discuţie legată de trecerea, în mediul rural, de la încălzirea pe biomasă la gaz natural. Evident că nu mai putem merge nici pe lemne, nici pe paie, nici pe biomasă, nici cu randamente de sub 10%, dar soluţia nu este să trecem doar la gaze, pentru că până la urmă fiind un combustibil de tranziţie, acesta poluează. Ar trebui să ne gândim mai mult la acest lucruri şi să nu facem tranziţie la tranziţie, adică de la biomasă la gaz şi apoi de la gaz la energie electrică şi care, din punctul meu de vedere, este soluţia corectă”.
România, sub media europeană la emisiile de CO2
De asemenea, Răzvan Nicolescu atrage atenția unui subiect delicat. România este sub media europeană la emisiile de CO2 și că este singura din Europa Centrală și de Est care îşi propune să crească procentul de energie regenerabilă: „Sunt convins că ambiţiile asumate prin Pactul Ecologic European vor fi realizate şi Uniunea Europeană va avea leadership-ul la nivel mondial într-o problemă foarte gravă cu care se confruntă omenirea. Ce mă îngrijorează este faptul că efortul Uniunii Europene nu este suficient. Uniunea Europeană emite mai puţin de 10% din nivelul total de gaze care produc efecte de seră, deci fără chinezi, indieni şi americani într-un efort comun acest efort european va fi admirabil, dar nu se va solda cu rezultatele pe care ni le dorim şi anume să trăim într-o lume curată, în care biosistemele să nu fie afectate. În această discuţie de la nivel european, România ar trebui să se poziţioneze cu mai mult curaj ţinând cont de realitatea noastră. Suntem o ţară care are, astăzi, 24% energie regenerabilă din mixul nostru energetic, adică suntem cu patru procente peste media Uniunii Europene. Suntem singura ţară din Europa Centrală şi de Est care îşi propune să crească procentul de energie regenerabilă la peste 30%. În comparaţie, colegii bulgari îşi propun 27% în 2030, polonezii şi ungurii undeva la 22%. România, la nivelul de emisii per capita, este mult, mult, mult sub media europeană. Suntem printre cei care contribuim ca Uniunea Europeană să fie mai curată (…) Din acest motiv, în toată dezbaterea de la Bruxelles, mi se pare corect ca atâta timp cât eşti sub media europeană (la nivel de poluare, n.r.), ca ţară, să nu ţi se aplice niciun fel de angajament de reducere de emisii când tu, practic, scazi media europeană, nu o creşti”, a susţinut expertul.
Nicolescu a mai spus că trecerea la energie regenerabilă înseamnă investiții importante, dare este de urmărit ce capacitățile de retehnologizare care pot fi realizate în România: „Dacă obiectivul Uniunii Europene de neutralitate în privinţa emisiilor se va realiza în 2050 există un necesar de investiţii de peste 8 trilioane de euro, deci undeva între 250 – 260 de miliarde de euro pe an. Evident că aceste investiţii reprezintă o miză economică. Ce mi-aş dori să văd este că există firme româneşti care ar putea să capitalizeze aceste investiţii. Ce mi se pare cel mai important lucru este cât poate să capitalizeze industria din România din aceste investiţii, nu numai la nivelul României, ci şi a nivelul Uniunii Europene. Câte panouri fotovoltaice vom produce în România, câte baterii pentru automobile electrice vom produce în România, câte rotoare pentru centralele eoliene le vom produce în România, câte locuri de muncă vom crea?”.
