Conducerea CE Oltenia încearcă să urgenteze procedura de aprobare a actelor normative ce privesc expropierea pentru cauză de utilitate publică pe zonele Bazinelor Miniere Jilţ şi Roşia. Suprafaţa ce urmează a fi expropiată de Guvern se ridică la aproximativ 1000 de hectare, valoarea despăgubirilor fiind de peste 170 miliarde lei vechi.
Neintrarea în vigoare a Legii 255 privind expropierea pentru cauză de utilitate publică a făcut ca o mare parte din fronturile de lucru ale unităţilor miniere să fie blocate, din lipsa de activitate apelându-se la şomajul tehnic. În prezent, cea mai gravă situaţie se înregistrează la Cariera Jilţ Nord, acolo unde sute de mineri sunt în şomaj tehnic până la 1 aprilie. În aceste condiţii, conducerea Diviziei Miniere speră să se obţină avizele necesare în vederea aprobării unui act normativ de expropiere pentru cauza de utilitate publică în şedinţa de Guvern. „Domnul manager, Laurenţiu Ciurel, a fost la Bucureşti pentru a urgenta aceste proiecte. Ştiţi este o un proiect pentru Cariera Jilţ şi Roşia, care urmează a fi aprobate. Se marjează pe o comisie interministerială, care să stea la masă şi să aprobe o decizie comună în ceea ce priveşte expropierea”, a spus directorul Diviziei Miniere, Daniel Antonie. Expropierea vizează o suprafaţă de aproximativ 1000 de hectare, în atenţie fiind perimetre blocate din Carierele Roşia, Jilţ Nord şi Jilţ Sud. Antonie a mai precizat că suma alocată pentru despăgubiri se ridică la peste 170 miliarde lei vechi, în urma evaluărilor făcute de specialişti. Luat individual pe unităţi miniere vizate, la Cariera Roşia urmează a fi expropiată o suprafaţă de 154 hectare, la Jilţ Nord- 358 hectare, iar la Jilţ Sud- 444 hectare. În aceste zile, şeful CE Oltenia, Laurenţiu Ciurel, s-a aflat la Bucureşti, pentru urgentarea procedurilor. Neintrarea în vigoare a Lg. 255 privind expropierea pentru cauză de utilitate publică, reprezintă o problema veche, de ani de zile, fapt recunoscut şi de către deputatul Vasile Popeangă. Deputatul parlamentar susţine însă că trebuie să se gasească soluţii la aceste acte normative, şi asta datorită urgenţei problemelor generate de refuzul cetăţenilor de a ceda aceste terenuri.
