Scăderea monedei elveţiene faţă de cea europeană, pe pieţele internaţionale, la 1,093 – 1,097 franci/euro, a făcut ca media acesteia să scadă de la 4,0562 la 4,0457 lei, nou minim al ultimelor opt luni. Un curs mai mic, de 3,7415 lei, a fost înregistrat în 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Naţionale a Elveţiei de a renunţa la pragul de apreciere maximă de 1,20 franci/euro. În data de 23 ianuarie francul elveţian a atins maximul istoric de 4,5817 lei, după ce cotaţiile de pe pieţele internaţionale au scăzut sub pragul de 1 franc/euro.
Media monedei europene a crescut uşor, de la 4,4208, minimul ultimelor 30 de zile, la 4,4222 lei, evoluţie în concordanţă cu cea a monedelor din regiune. Piaţa valutară, care nu a fost influenţată de anunţul INS privind o nouă scădere a inflaţiei, care a coborât la -1,9%, ca efect a reducerii TVA la 9% pentru preţurile la alimente, s-a deschis la 4,4160 lei, după care euro a crescut până la un maxim de 4,4240 lei. Tranzacţiile de la ora 14:00 se realizau la 4,4210 – 4,4240 lei. Cursul dolarului american a urcat uşor, de la 3,9539 la 3,9565 lei, în timp ce cotaţiile din piaţa valutară fluctuau între 3,931 şi 3,96 lei. Monedele din regiune aveau o evoluţie asemănătoare, uşor depreciativă, faţă de euro. Cea poloneză se tranzacţiona între 4,208 şi 4,221 zloţi iar cea maghiară între 314 şi 315,3 forinţi. Perechea euro/dolar fluctua pe pieţele internaţionale între 1,1132 şi 1,1245 dolari, în uşoară creştere faţă de miercuri. Investitorii aşteaptă decizia Rezervei Federale americane privind dobânda. O creştere a acesteia va face dolarul mult mai atractiv pentru plasamente, în detrimentul altor monede. Există însă voci care avertizează că o astfel de măsură va lovi dur economiile emergente, ceea ce va adânci criza din aceste state, care au fost deja afectate de căderea preţurilor la materiile prime.