Producerea energiei pe bază de cărbune va continua să fie folosită, chiar dacă se va reduce treptat. Până atunci, impactului centralelor pe cărbune asupra mediului poate fi redus prin proiecte care, în plus, pot contribui la dezvoltarea economică a județului Gorj. Un astfel de exemplu este investiția propusă de Etex Building Performance la centrala de la Rovinari într-o instalație de uscare a gipsului, care, în loc să ajungă să polueze terenurile din jur, ar putea fi valorificat de industria construcțiilor.
Odată cu lansarea European Green Deal, viitorul energetic al României se va baza într-o proporție din ce în ce mai mică pe cărbune. Acest lucru se poate constata și din planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia (CEO), care propune investiții de 7 miliarde de lei în următorii cinci ani pentru scăderea graduală a emisiilor de dioxid de carbon.
Chiar și în aceste condiții, energia produsă de centralele pe cărbune va continua să reprezinte o componentă importantă a mix-ului energetic al României, iar impactul acesteia asupra mediului poate fi în continuare redus. Valorificarea gipsului obținut din desulfurarea gazelor rezultate din arderea cărbunelui este una dintre modalitățile de reducere a poluării, gipsul fiind aruncat sub formă de șlam pe câmpurile de steril din apropierea centralelor pe cărbune.
Fabrica Etex de la Turceni, o poveste de succes
Există deja un exemplu de succes în privința valorificării gipsului, care a pus în valoare atât materia primă, cât și resursele de capital uman din județul Gorj. Este vorba de unitatea de producție a plăcilor de gips-carton Etex de la Turceni, aflată în apropierea uneia dintre cele mai mari centrale electrice pe bază de cărbune din România, parte a grupului de centrale CEO.
Fabrica, în care grupul Etex Building Performance a investit peste 50 de milioane de euro, a fost inaugurată în 2015 și utilizează gipsul provenit de la centrala electrică pe bază de cărbune de la Turceni, sucursală a CEO.
„Am luat decizia să investim în construirea unei fabrici de gips-carton în vecinătatea centralei electrice de la Turceni pentru a putea utiliza această importantă resursă nevalorificată – gipsul. Pentru a-l putea obține, mai trebuia însă ca Centrala Electrică Turceni (CET) să investească într-o unitate de recuperare și uscare a gipslui rezultat din desulfurare. Având garanția că acest gips va fi valorificat de către noi, s-a realizat astfel și investiția de la CET”, a explicat Gheorghe Budrugeac, directorul industrial al Etex Building Performance.
Astfel, centrala de la Turceni (CET) este singura unitate pe cărbune din România care nu risipește această resursă, ci o valorifică prin vânzare, rezultând o poveste locală de succes.
Cum poate fi valorificat gipsul ca materie primă
Desulfurarea gazelor arse a reprezentat o obligație de mediu a centralelor pe cărbune, care a fost realizată în toate centralele pe cărbuni din țară, inclusiv cele patru centrale care acum sunt grupate în Complexul Energetic Oltenia – Craiova, Ișalnița, Turceni și Rovinari.
„Din păcate, la noi nu s-a mers pe strategia de valorificare a gipsului. Centralele românești pe cărbune au investit în instalații de desulfurare a gazelor generate de arderea cărbunelui, care permit captarea sulfului cu ajutorul calcarului. Gipsul de înaltă puritate rezultat din acest proces este însă amestecat cu zgură, astfel că produsul rezultat – un șlam dens de gips – nu poate fi valorificat, ci este depozitat cu milioanele de tone pe câmpurile de steril din apropierea termocentralelor. Pentru a valorifica acest gips este nevoie de o investiție suplimentară, care permite uscarea șlamului”, explică Gheorghe Budrugeac.
Acesta este motivul pentru care centrala de la Turceni (CET) este singura din România unde gipsul este uscat și valorificat ca materie primă pentru industria construcțiilor, în timp ce în Europa Occidentală, investițiile de tipul centrală electrică pe cărbune – fabrică de gips sunt foarte des întâlnite, avantajele economice și de mediu fiind indiscutabile.
Investiție la centrala de la Rovinari
În cei cinci ani de la începerea operațiunilor de producție, fabrica Etex de la Turceni a produs peste 100 de milioane de metri pătrați de gips-carton, din circa un milion de tone de gips provenit de la centrala pe cărbune CET.
În ultimul timp, CET a produs din ce în ce mai puțină energie electrică și, în consecință, nici gipsul nu a mai fost furnizat în cantitățile estimate inițial. În acest context, Etex Building Performance le-a propus reprezentanților Complexului Energetic Oltenia să investească pe propria cheltuială într-o instalație de uscare a gipsului la o altă centrală electrică pe cărbune a grupului, cea de la Rovinari.
„Investiția de la Rovinari ar fi o continuare a bunelor practici realizate la Turceni. Am estimat că efortul nostru investițional pentru realizarea instalației de uscare a gipsului ar fi de 5-6 milioane de euro. Astfel, în loc ca instalația de desulfurare să producă șlam de gips, care să fie deversat pe câmpuri, instalația de uscare ar produce gips care să fie ulterior utilizat ca materie primă. În acest fel, milioane de tone de gips ar fi valorificate în loc să fie transformate în deșeu și să polueze împrejurimile centralei”, susține directorul industrial al Etex Building Performance.
Investiția de la Rovinari ar fi un mare câștig și în contextul economiei circulare despre care se vorbește atât de mult și care presupune prezervarea resurselor naturale prin reducerea cantității de deșeuri și refolosirea lor în proporție cât mai mare.
Licitația trenează, iar șlamul se adună pe câmp
Studiul de fezabilitate pentru instalația de uscare de la Rovinari, realizat în acord cu CEO, a fost demult prezentat și chiar aprobat în comisia tehnică a CEO. Ulterior, CEO a decis însă să organizeze o licitație pentru realizarea investiției.
„Deși propunerea noastră de a investi la Rovinari a primit ca răspuns organizarea unei licitații, noi suntem în continuare interesați să investim în instalația de uscare a gipsului, motiv pentru care vom participa cu siguranță la licitație, atunci când aceasta se va organiza. Etex are un business solid și planuri ambițioase pe termen lung, mai ales că România reprezintă hub-ul de export al grupului pentru toată Europa de Sud-Est”, afirmă Gheorghe Budrugeac.
Anunțul de organizare a licitației nu a mai fost însă urmat de niciun alt demers al CEO. Până la această dată, nu există informații publice legate de calendarul de depunere a ofertelor, de caietul de sarcini sau de modul în care se va ține licitația.
În tot acest timp, în care se bate pasul pe loc, gipsul – care ar fi putut fi valorificat prin investiția propusă de Etex – ajunge să fie în continuare deversat sub formă de șlam pe câmp. Astfel, economia pierde resurse valoroase, iar comunitatea locală nu poate beneficia de o soluție care ar reduce poluarea. Timpul pierdut până la realizarea unei astfel de investiții se măsoară în sute de mii de tone de gips care nu se valorifică.
