Fostul director general de la CE Rovinari consideră că privatizarea pachetului majoritar de acţiuni, către investitorii strategici, aşa cum a cerut Banca Mondială în raportul prezentat, ar fi o mare greşeală. De altfel, Ciurel este de părere că este normal ca Banca Mondială să ceară acest lucru, din moment ce este alături de FMI şi se numără printre finanţatorii României de după 1990.
Una din măsurile impuse de către Banca Mondială, prin raportul prezentat a fost aceea de vânzare a pachetului majoritar de acţiuni, către investitori strategici, de la ELCEN şi la cele trei Complexuri Energetice Craiova, Turceni şi Rovinari. „ELCEN este efectiv în stare de faliment. Dacă ELCEN este oferit spre vânzare, împreună cu clientul său principal, Radet Bucureşti, aceasta poate avea un viitor durabil. Cele trei Complexuri Energetice (Turceni, Craiova, Rovinari) sunt puţin probabil să supravieţuiască în proprietate publică. În cazul în care acestea cad, de asemenea, viitorul companiei miniere SNLO va fi sumbru”, se mai arată în raport. Prezent într-o conferinţa de presă, fostul director general de la CE Rovinari, Laurenţiu Ciurel a tras un semnal de alarmă asupra măsurii cerute şi crede că dacă se va da curs ei „privatizarea ar fi o mare greşeală. Resursele de cărbune vor avea un rol major pe plan mondial”. Ciurel consideră că oricine va fi proprietarul acestor entităţi, în primele şase luni ale anului va trece la reducerea cheltuielilor cu munca vie. „Asta va însemna că din 18 mii de angajaţi câţi sunt, complexurile şi SNLO pot funcţiona cu 6000-7000 de oameni. Un număr atât de mare de şomeri pe piaţa din Gorj ar însemna o catastrofă”, a mai precizat fostul director general.
Interesul Băncii Mondiale, riscul României
Întrebat ce se va întâmpla în situaţia în care nu se vor respecta măsurile impuse, prin raport, de către Banca Mondială, Ciurel a răspuns că „va fi din ce în ce mai greu pentru România de a avea Banca Mondială ca aliat pentru finanţarea pe proiecte majore. Banca Mondială are o influenţă şi asupra altor finanţatori. Au pus condiţii pentru că actualul management este defectuos”. Cât despre interesul avut de reprezentanţii Băncii Mondiale, în privatizarea complexurilor, fostul director de la CE Rovinari consideră că acesta este justificat, în condiţiile în care „Banca este una din instituţiile care a finanţat România, alături de alte organisme, de după 1990. Temerea lor este că după 2013, când împrumuturile devin rambursabile, nu se vor putea plăti”. Deşi nu agreează măsura, liderul social-democrat consideră că ar fi o greşeală ca statul să nu ţină cont de solicitările Băncii Mondiale, prin raportul prezentat.
Sindicatele: „Guvernul ştie ce face”
Asemeni fostului director general nici sindicatele din sistemul minier şi energetic nu agreează măsura impusă de Banca Mondială. Preşedintele executiv de la USME Jilţ Turceni, Adrian Marciuc a precizat că „pe segmentul de producţie, direct productiv, suntem omul şi locul, mai sunt ceva probleme pe la tesa, însă, nu majore. În alte state Banca Mondială a produs haos. Guvernul nu trebuie să se ia după ei, el ştie cel mai bine ce are de făcut”. Şi vicepreşedintele FNME, Gheorghe Etăgan ia poziţie şi susţine că în sistem nu este agreată privatizarea. „Ar fi o mare greşeală din partea Guvernului să privatizeze sectorul minier şi energetic. Acest sector trebuie să rămână strategic, măcar el. Acest Guvern trebuie să fie serios şi să nu ţină cont de ceea ce se vrea”, a mai precizat Etăgan. În ceea ce priveşte poziţia Sindicatului Energia Turceni, liderul Eugen Iovan este convins de faptul că statul nu va trece la privatizare „nu cred că statul are de gând să distrugă sistemul energetic naţional. Nu cred că îşi permite să îşi bată joc. Complexurile sunt profitabile, salariile nu sunt mari iar oamenii lucrează în condiţii grele”.
