Ministerul Energiei la lansat în consultare publică proiectul Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050. Documentul va putea fi consultat pe site-ul ministerului.
„Strategia Energetică pe care o lansăm astăzi este rodul efortului specialiștilor din domeniul energetic la un nivel nemaiîntâlnit până acum. La realizarea ei au contribuit aproximativ 300 de experți din domeniu și mă bucur că efortul nostru de dialog cu publicul interesat se regăsește în ideile exprimate în acest document. E demn de reținut faptul că am construit o Strategie Energetică prin care am scanat sectorul atât pe orizontală, cât și pe verticală, astfel încât să avem o imagine exactă a locului în care ne aflăm astăzi și să ne putem construi scenarii solide pentru direcțiile pe care ni le dorim în viitor. Țin să menționez faptul că nu ne-am dorit să avem o Strategie inflexibilă, ci mai degrabă un document care să fie o hartă a deciziilor care vin și care în același timp să permită celor care vor lua decizii să aleagă în cunoștință de cauză.
Sunt mulțumit de efortul celor care au lucrat la realizarea Strategiei Energetice și îi îndemn pe cei implicați în sectorul energetic să se aplece cu atenție asupra rapoartelor. Comentariile și opiniile legate de documentul pe care îl prezentăm publicului astăzi sunt binevenite pentru că această Strategie are menirea de a reflecta multitudinea de idei existente în sectorul energetic”, a declarat Victor Grigorescu, ministrul Energiei.
Proiectul Strategiei Energetice a României supus consultării publice trasează direcțiile de dezvoltare ale sectorului energetic național pentru următoarele decenii, oferind autorităților publice și investitorilor repere necesare pentru întemeierea deciziilor strategice, anunţă Ministerul Energiei într-un comunicat de presă.
Strategia Energetică a României are cinci obiective fundamentale: securitate energetică, piețe de energie competitive, bază a unei economii competitive, energie curată și sustenabilitatea sectorului energetic, modernizarea sistemului de guvernanță energetică şi protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice.
Potrivit proiectului, producția de lignit și huilă în România depinde direct de cererea națională de materie primă în sectorul de producere a energiei electrice, ce acoperă aproape în întregime consumul de lignit și huilă. Rolul cărbunelui în mixul de energie electrică va depinde de competitivitatea prețului materiei prime. Referitor la CEO, planul de restructurare prevede închiderea carierelor Husnicioara (2017), Lupoaia (2019), Rovinari Est (2020), Gârla (2020) și Peșteana Nord (2023), cu menținerea producției în celelalte 15 cariere și deschiderea de noi fronturi de lucru.
Producția totală de cărbune va scădea de la 32 TWh în 2030 la 12 TWh în 2050, în continuarea tendinței de diminuare a cărbunelui în mixul energetic (45 TWh în 2020), în timp ce producția de energie din surse regenerabile va crește în ritm susținut, de la 86 TWh în 2030 la 129 TWh în 2050.
