Un număr de 91 de personalităţi publice, scriitori, universitari, cercetători, au înaintat marţi Consiliului Superior al Magistraturii o sesizare în care a cerut intervenţia acestei instituţii cu privire la acţiunea declanşată de Parchet împotriva cetăţenilor care au participat la votul din 29 iulie.
„În ultimele zile, Parchetul General şi Direcţia Naţională Anticorupţie desfăşoară activităţi de cercetare specifice în diferite zone şi localităţi rurale şi urbane ale ţării, sub pretextul verificării corectitudinii desfăşurării referendumului privind demiterea Preşedintelui României, din data de 29 iulie a.c. Este vorba de o acţiune de o amploare ieşită din comun, de masă, în care instituţiile menţionate sunt implicate în ansamblu, utilizând o mare parte din resursele umane, materiale şi financiare pe care le au la dispoziţie”, se arată în sesizare. Potrivit semnatarilor, „comunităţi întregi sunt supuse trierii şi anchetate” astfel de acţiuni „neputând fi motivate în nici un fel şi neavând nicio raţiune constituţională” şi „sfidează şi pun în pericol de moarte” sistemul democratic din ţară. „Conduita abuzivă este continuată şi prin aceea că şi în acest moment Parchetul General deţine listele electorale din cadrul documentaţiei scrutinului, fără a fi obţinut acordul Biroului Electoral Central, care nu şi-a încetat, ci doar şi-a suspendat activitatea, conform comunicării publice din data de 4.08.2012. O hotărâre de încuviinţare a preluării documentaţiilor era cu atât mai necesară, tocmai în consideraţia faptului că procesul electoral nu este încheiat”, se arată în sesizare. În opinia semnatarilor, Parchetul General avea dreptul de a solicita şi primi neîntârziat listele electorale de la acele secţii de votare unde s-au semnalat şi depus plângeri penale privind săvârşirea infracţiunii de vot multiplu, însă „este interzis de lege” să preia în integralitate listele de la toate secţiile de votare organizate pe teritoriul României, şi care exced eventualelor plângeri penale. Totodată, în sesizare se spune că Parchetul General „şi-a încălcat grav atribuţiile de serviciu” atunci când a preluat atribuţiile de verificare a votului multiplu ca o activitate generală de analiză şi control, aceasta fiind stabilită prin lege doar în sarcina Autorităţii Electorale Permanente, iar Parchetul General „nu poate efectua” verificările administrative ale AEP, ci este reţinut la a efectua orice verificări administrative necesare cercetării penale exclusiv în cazul plângerilor penale primite, adică doar asupra cazurilor sesizate. Semnatarii sesizării acuză şi faptul că au existat scurgeri de informaţii privind publicarea de stenograme ale convorbirilor telefonice dintre ministrul Ioan Rus şi ministrul Victor Paul Dobre, date ce se regăseau în dosarul de urmărire penală sau pe care Parchetul nu le-a contestat public. „Aceste date şi informaţii din dosar, care nu sunt destinate publicităţii, au apărut în presă înainte de a fi făcută solicitarea către Parlament pentru ridicarea imunităţii deputatului Victor Paul Dobre, precum şi înainte de autorizarea de către Preşedintele României a cercetărilor referitoare la un ministru, membru CSAT, ceea ce vădeşte faptul că aceste informaţii au fost scurgeri din dosar – fie scurgeri controlate în vederea sprijinirii publice a discursului politic a domnului Traian Băsescu, fie rezultat al unei grave neglijenţe. Răspunderea profesională este atât a procurorilor de caz cât şi a conducerii instituţiei pentru modul defectuos în care se asigură respectarea procedurilor la nivelul Parchetului. Acest comportament abuziv al Parchetului General încalcă legea şi se constituie în fapte disciplinare în orice sistem judiciar din Uniunea Europeană; atare fapte sunt sancţionate atât de ghidul de standarde al CPEJ, de jurisprudenţa CEDO, cât şi de legea română prin prevederile Legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor”, se arată în sesizare.
De asemenea, în document se precizează că Parchetul a declanşat urmăriri penale „în sensul solicitat de preşedintele Traian Băsescu”, în cazul unor salariaţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, „fără a se cerceta în prealabil” dacă sunt sau nu întrunite indicii ale săvârşirii unei infracţiuni, doar pentru faptul că s-a emis o adresă, fără a se vedea dacă în conţinutul ei sunt „date nereale sau opinii ce nu concordă” cu obligaţiile profesionale. „În faţa evidenţei, CSM şi Inspecţia judiciară au obligaţia de a opri de îndată manipularea votului popular prin intimidări judiciare împotriva celor chemaţi să răspundă la întrebarea politică cu privire la rezultatul referendumului. Faţă de aceste elemente, vă solicităm să declanşaţi de urgenţă şi să soluţionaţi cu celeritate această sesizare. De asemenea, să extindeţi controlul şi la alte elemente ce le veţi constata în cursul anchetei, realizată în baza dreptului constituţional de petiţionare, astfel încât concluziile să poată fi făcute publice în timp util pentru a se garanta obiectivitatea, independenţa şi mai ales legalitatea funcţionării instituţiilor judiciare ca fundament al statului de drept”, se arată în sesizare. Printre semnatarii scrisorii se numără ing. Victor Vernescu, consilier la Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei, prof. univ. dr. Septimiu Chelcea, Universitatea din Bucureşti, prof. dr. Ladislau Gyemant, Directorul Institutului de Iudaistică, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj, conf. dr. Carmen Muşat, Universitatea din Bucureşti şi redactor şef Observator cultural, Bucureşti, Mircea Daneliuc, regizor, conf. univ. dr. Cristian Pirvulescu, decan, Facultatea de Ştiinţe Politice Bucureşti, prof. dr. Zoe Petre, Universitatea din Bucureşti, prof. univ. dr. Tasin Gemil, directorul Institutului de Turcologie si Studii Central-Asiatice, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca.
AGERPRES/(AS-Roberto Stan)
