Acasa / Editorial / CE ÎNCREDERE SĂ MAI AI ?!?

Girofarul de la capătul tunelului

CE ÎNCREDERE SĂ MAI AI ?!?

Nelu-Pochea-2016După orice studiu sau sondaj făcut sau nefăcut încă, se ajunge la concluzia că un scepticism general a cuprins pe marea majoritate a românilor. Neîncrederea lor este pe deplin justificată, din moment ce dezamăgirile se ţin lanţ. Politicienii au fost întotdeauna în topul neîncrederii, fiindcă aici se minte cel mai mult, dar şi pentru faptul că în politică se poate intra ca om modest, şi se poate ieşi putred de bogat. Pe de altă parte, traiul nostru de zi cu zi se înrăutăţeşte în primul rând datorită proastei politici duse de guvernele care s-au succedat de după ’89, dar şi opoziţiilor distructive, care şi-au urmărit în primul rând, interesele. La capitolul justiţie, a rămas tot cum ştim, fac puşcărie cei care ia cu plăsuţa, şi scapă cei care fură cu tirurile, trenurile, sau vapoarele. Referitor la armată , românii poate ar mai crede în această instituţie, aşa cum credeau altă dată, dar în ce să mai creadă, de unde armată? Aia care a mai rămas, spune românul, luptă pe la mama dracu’, pentru nu se ştie cine şi de ce. Culmea este că a scăzut mult încrederea românilor chiar şi în Biserică, instituţie în care au crezut dintotdeauna, cel mai mult. Probabil numeroasele construcţii de cult, foarte costisitoare şi supradimensionate, parcă nejustificat de mari, asta pe timp de criză, când enoriaşii abia pot să îşi încropească o biată căsuţă, şi aia în multe cazuri, vai mama ei. Asta pe de o parte, iar pe altă parte, neîncrederea în Biserică este legată şi de numeroasele comportamente nedemne, ale unor feţe bisericeşti, şi nu în ultimul rând, neîncrederea în această instituţie provine şi de cumetriile acesteia cu politicul. Românii mai au încredere doar în ei înşişi. Ei au ajuns în sfârşit, la concluzia că nimic nu-i ajută din amăgitoarele promisiuni, că nimeni n-o să le bage în sân, dacă nu muncesc şi nu se gospodăresc, că nimic nu e mai sigur şi mai sănătos, decât încrederea în sine şi munca cinstită. Problema cea mai gravă este că românul uită repede şi pe cel ce l-a minţit, şi pe cel ce nu i-a făcut dreptatea binemeritată, şi rapacitatea preoţească, şi toate cele care îl fac să rămână un veşnic înşelat şi perdant.

Scrie un commentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*