Furorile cămăşilor albe

Chiar dacă sondajele de opinie indică un scor categoric în defavoarea lui Traian Băsescu, referitor la referendumul din data de 29 iulie, pentru suspendarea preşedintelui României, dându-l ca sigur perdant, opinez că lucrurile s-ar prea putea, să nu stea în acest fel. Este prea bine ştiut faptul că dacă vrei să estimezi viitorul, trebuie să cunoşti foarte bine trecutul, şi să faci o analiză obiectivă a acestuia. La cele trei examene trecute până acum de Băsescu, în faţa electoratului, pentru funcţia de preşedinte al României, la toate a fost cotat cu şansa a doua, sau ca sigur perdant. Şi la prima confruntare din 2004, cu Adrian Năstase, şi la referendumul după suspendarea din acel mandat, şi la confruntarea din anul 2009, cu Mircea Geoană, când toate forţele politice din România au fost împotriva lui. În mod surprinzător, a făcut pe dracu-n patru, a făcut cum a făcut, a făcut „pact cu poporul”, a dansat şi s-a pupat cu toate etniile, şi în cele din urmă a ieşit învingător. De această dată, dacă luăm de bază rezultatele alegerilor locale din primăvara anului în curs, se poate crede într-o oarecare măsură, în rezultatele sondajelor de opinie. Dar Băsescu, imprevizibilul Băsescu, nu va sta deloc cu mâinile încrucişate, şi îşi va face numărul. Nu pot fi sigur dacă va trece cu bine referendumul, dar pot spune cu siguranţă că rezultatul va fi mult mai strâns, decât indică sondajele. Echipându-şi „armata” în alb, comandantul Băsescu pleacă la o luptă „pe viaţă si pe moarte”, pentru recuperarea terenului pierdut, de el înseşi, cât şi de partidul său. Strategiile pe care le va arunca în luptă sunt imprevizibile, mai ales cele din finalul bătăliei. Deja o primă stratagemă s-ar părea că prinde într-o oarecare măsură, aceea cu vestimentaţia albă. Starea de confuzie care se va crea cel puţin pe ici pe colo, va mai diminua probabil, din ostila diferenţă de la sondaje. Nu ştiu câţi vor să o recunoască, dar atunci când lupţi împotriva lui Băsescu, trebuie să îţi faci mari griji, fiindcă, se-i drept, este un luptător redutabil. Cele două mari calităţi native, carisma şi persuasiunea, l-au avantajat ori de câte ori a ţinut discursuri s-au a făcut băi de mulţime. Cum a întors trei bătălii în care părea un perdant, nu ar fi de mirare să o întoarcă şi pe cea de-a patra. Este adevărat, populaţia se pare că i-ar fi mai ostilă ca oricând, dar cu Băsescu, niciodată nu se ştie …