Păi da, dacă vorbim prea mult, ne dăm prea mult cu părerea, avem idei, dăm exemple și unii mai sunt și specialiști…uite na, ne-au pus și botniță.
Eu pe asta nu am înțeles-o. Păi în stare de urgență nu era obligatorie și acum când ne ”relaxarăm” și noi puțin, ia de aici. Păi asta lipsea după ce ne-au pus lesa. Da lesa, adică nu pleci din casă, sau pleci numai cât îți dăm noi voie.
La un program de opt sau zece ore, să stai cu ”călușul” ăsta pe gură și nas este un chin curat. Să nu mai vorbim de cei care au muncă grea: strungari, mecanici, lucători în construcții etc, pe ăștia i-ai terminat.
Băi frate dăm dintr-una într-alta. Păi nu am trecut bine de nebunia cu pesta porcină, că nu mai știam dacă ne mai puteam sacrifica porcii crescuți cu greu de părințiii noștri, că ne-a pocnit o altă pocinoagă, coronavirus.
Am senzația că ”ăștia” vor să ne țină în permanență ocupați la minte. Să nu avem timp să gândim prea mult, să nu creștem, să nu evoluăm… Cred că același lucru vor să facă și presei, îi aruncă un os, și îi lasă liberi pentru că se vor îmbulzi toți să roadă ceva de acolo.
Păi e mai bine să fim tot timpul preocupați cu ceva, să avem de lucru, vorba aia, că dacă nu ne dau ei ceva de gândit și analizat, cine știe ce idei ne-ar veni. Asta zic, prea multe idei strică. Trebuie să avem mintea ocupată.
În plus mai este un aspect deloc de neglijat: teama. Trebuie să-ți fie și puțin frică că altfel nu va avea rezultatul scontat. (Pre)ocupați și fricoși, aceasta este rețeta succesului.
Bine că la propagarea acestui fenomen de teamă și frică au un aliat foarte bun: televiziunile. Unii fac niște scenarii de-ți vine să te încui în casă, să tragi obloanele și să dai drumu la câini (dacă ai). Toate merg prost, nimic nu mai funcționează, suntem pe marginea prăpastiei. Ce să mai, suntem PA!
Eu zic că ar fi cazul să ne scuturăm puțin și să încercăm să răzbim prin mizeria asta care ne înconjoară. Da, suntem conștienți că există acest virus, da, este periculos și da se poate muri din cauza lui. Dar asta nu înseamnă că nu ne putem duce mai departe viața, oricum grea și înainte de pandemie.
Fiti responsabili oameni buni. Daca toți vom reduce la spre minim doza nativă de inconstiență și o vom mări pe care de responsabilitate, totul se va fi spre bine. Este nevoie de un heirupism general.
Nu este nepărat să mergem cu mulțimea, ca oile. Uneori cred că e bine să mai mergem și în răspăr, mai încet dar poate mai sigur.
Să fim sănătoși … la trup dar mai ales la minte!
