spot_img
10.6 C
Târgu Jiu
vineri, martie 29, 2024
Altele
    AcasăEditorialIn Memoria: Ion Floarea (1946-2021)

    In Memoria: Ion Floarea (1946-2021)

    Mama a fost cea mai frumoasă Floare din lume. Numele ei era Ion Floarea. S-a stins din viață în data de 9 noiembrie 2021, ca urmare a infecției cu nenorocitul de Covid.

    S-a născut în data de 28 iunie 1946 în satul Șitoaia, din comuna Roșia Amaradia, într-o familie săracă, dar unită din cauza greutăților. România traversa o perioadă dificilă ca urmare a războiului, iar venirea comuniștilor la putere nu a însemnat o creștere imediată a nivelului de trai. Încă mergea să muncească alături de familia ei la „boieri“, adică oameni care aveau proprietăți mari de terenuri, și așa își asigura cele necesare. De obicei, plata se făcea în produse. Era foamete mare în vremea aceea, îmi povestea mama, și oamenii mâncau mai mult mămăligă rezultată din porumbul pe care îl aveau în grădină. Pâinea era considerată o delicatesă. Carne mâncau rar, de obicei la sărbători, pentru că porcul din bătătură era păstrat cu chibzuință, ca să le ajungă tot anul.

    A mers la școala din sat. Mergea kilometri întregi, iarna prin nămeți, pe poteci, ca să ajungă la școală. A avut, totuși, și o copilărie frumoasă. Își umplea de multe ori stomacul cu fructele din pomi, iar năzbâtiile sau horele din sat la care mergea mai atenuau lipsurile care nu mai erau resimțite așa de rău.

    După șapte clase a mers să se angajeze la oraș, pentru că familia nu avea bani să meargă mai departe la școală.

    A fost o perioadă la niște rude, în județul Hunedoara, pentru că i se promisese că va fi angajată acolo. Nu s-a putut și s-a întors în Gorj. A lucrat o perioadă la Uzina Mecanică Sadu. Trăia în Târgu Jiu, la rudele ei, nea Călin Deaconu și tanti Valeria. Aici l-a cunoscut pe tatăl meu, Ion Petre, tânăr absolvent al Școlii Militare, care era pasionat să cânte la acordeon. După un timp s-a angajat, cu ajutorul rudelor care o găzduiau, la Cooperația de Consum, unde a lucrat până la pensie. A fost o perioadă frumoasă, deși se muncea intens. S-a integrat în colectiv și a petrecut perioade frumoase. Unitatea în care lucra a avut rezultate deosebite și a fost de mai multe ori pe primul loc în țară în privința mărfurilor comercializate. Mama a lucrat la mai multe depozite, dar țin mine că era tare mândră că o perioadă de câteva luni i-a ținut locul șefului de depozit și nu a ieșit lipsă niciun leu.

    S-a născut primul copil, Aurel, iar după opt ani am urmat eu. Ea își dorea să aibă o fetiță, dar așa a vrut Dumnezeu. Când aveam șase ani, un eveniment nefericit ne-a marcat existența. O mașină mare de transport marfă, rabă, așa cum era denumită, mi-a prins piciorul stâng, după o clipă de neatenție. Au urmat perioade lungi prin spitale, recuperare, dar ai mei părinți au rămas cu o durere sufletească mare, care s-a vindecat greu. Copil, nu am resimțit așa rău handicapul, pentru că făceam cam tot ceea ce făceau și ceilalți copii. Lucrurile au reintrat ușor, ușor în normal, iar viața și-a urmat cursul firesc: noi, cei doi băieți, am crescut, am urmat liceul, facultatea, angajarea, căsătoriile, două nepoate și un nepot.

    Părinții au ieșit la pensie și au ales să se retragă în locul de baștină al tatălui, în comuna Stâlpeni, județul Argeș, o localitate frumoasă, aflată cam la jumătatea distanței dintre Pitești și Câmpulung Muscel, acolo unde și-au făcut o gospodărie în care s-au simțit bine. Ai mei părinți au avut mare grijă de nepoți, așa cum fac cam toți bunicii. Fie-mea și-a petrecut copilăria și cam toate vacanțele la țară și a învățat să facă primii pași la Stâlpeni, îndrumată, bineînțeles, de mamaia și tataia.

    A urmat un nou episod greu, în iarna anului 2003: moartea tatălui. S-a stins repede, în urma unui infarct. Mama, luptătoare, obișnuită cu greutățile, a mers mai departe cu dârzenie și a continuat să facă gospodăria mai frumoasă și să ne uimească pe toți cu vitalitatea și puterea de muncă. Totul s-a terminat brusc, inexplicabil și cu multe regrete din cauza acestei pandemii.

    Ea a fost mama mea, cea mai frumoasă Floare din lume.

    Alin Ion

    Te-ar mai putea interesa

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.

    Ultima oră!

    Comentarii recente

    error: Content is protected !!
    %d blogeri au apreciat: