Viața continuă să ne dea lecții. După fiecare etapă depășită cu bine sau nu rămânem cu lecții valoroase. Unii nu învață nimic sau uită repede. Dar fiecare doarme după cum își așterne.
Chiar și această pandemie de coronavirus m-a învățat multe. M-a învățat că, din păcate, chiar și în astfel de situații unii profită pentru a-și mări substantial veniturile, alții nu dau doi bani pe suferința altora și din fericire sunt încă mulți care dimpotrivă sunt foarte empatici.
Până de curând nu am înțeles de ce unii oameni aleg să ascundă faptul că sunt sau au fost infectați. Stigmatul, sau frica de stigmat este principalul motiv pentru care mulți aleg să mintă sau se ascund.
Ai decis să fi sincer, responsabil și să spui deschis oricui că ești infectat. Nu de alta dar vrei ca toți cu care ai intrat în contact să știe și să se monitorizeze sau pur și simplu vrei să-i faci conștienți pe cei care ”nu cred” că nu e de joacă.
Și stai închis în casă sau spital, după caz, timp de minim 14 zile cu toate stările alea nasoale și apoi îți faci ”ieșirea” spunând în stânga și dreapta că gata izolarea, ești bine și gata să te reapuci de treabă.
Șocul cel mare este respingerea. Încep să te întreabe dacă ești sigur vindecat, dacă te-ai retestat și ești negativ. Apropo, știți cât costă un test covid? Este între 300 și 400 lei. Păi dacă trebuie să faci două teste și tu toată familia (în cazul în care și sunt și ei pozitivi) plus toate medicamentele pe care trebuie să le achiziționezi în astfel de situații, ajungi să cheltui aproape 4000 lei. Câți își permit testul?
Și te uiți în stânga și-n dreapta și observi că lumea se ferește de tine, te ocolește și amână orice întâlnire cu tine. Stai și te gândești dacă nu era mai bine să nu fi spus nimănui și să stai ca un șobolan în casă. Ai senzația că ești un paria, că nu mai aparții acestei societăți și că pur și simplu nu mai ai dreptul să ieși din casă.
Jos stigmatul, oameni buni!
