LA CHEREMUL CONSILIERILOR

Un consiliu local, fie el dintr-o comună sau dintr-un oraș, este puterea nr.1, din acea localitate. Sau mai bine zis, așa ar trebui să fie. În opinia mea, precum a marii majorități a românilor, în realitate, consiliile locale, luate în ansamblul lor, reprezintă cea mai mare pagubă și instabilitate, pentru comunitatea în care sunt constituite. Ca să fiu mai explicit, plec de la faptul că de regulă, majoritatea consilierilor sunt cei din anturajul primarului, iar fiind desemnați de el pe listele electorale, cei aleși nu mai mișcă-n front. Cauza este că de regulă, primarul este totodată și președintele local al partidului care l-a susținut și l-a cocoțat pe fotoliul de primar. Candidații pe listele de consilieri, îi numește șeful de partid, adică primarul, iar apoi devin niște yes-meni la propunerile primarului, indiferent cât de tâmpite ar fi acele proiecte. Cealaltă partea consilierilor, cei din opoziție, sunt total și oricând împotriva tuturor proiectelor pe care le prezintă „partea adversă”. Indiferent ce ar cuprinde acele proiecte, bune, rele, opoziția spune „nu”. Și uite-așa, unii trag stânga, alții, dreapta, iar comunitatea are de suferit, fiindcă problemele nu se urnesc sub nicio formă. Acești oameni, consilierii mă refer, ar trebui să dea socoteală în fața legii, de ce și cum, fiindcă datorită lor, al modului păgubos în care acționează, multe proiecte viabile și vitale, nu pot fi implementate. Ori unde este vorba despre interesele cetățenilor dintr-o comunitate, ar trebui să fie lăsate la o parte, ambițiile politice, conflictele personale sau de grup. Numai frica de închisoare i-ar putea determina pe acei indivizi care înșală încrederea cetățenilor, iar după ce sunt aleși, acționează mai mult împotriva intereselor comunității, decât spre binele ei. Mai mult decât atât, acolo unde se pune problema cvorumului, nici nu se prezintă la ședințele de consiliu, pentru a nu trece cumva anumite proiecte care ar favoriza „partea adversă”, din punct de vedere electoral. Dar dacă nu-i trage nimeni la răspundere, de ce nu au venit, sau de ce nu au votat acele proiecte viabile, cum ar fi asfaltarea, aducțiunea de apă sau reabilitarea școlilor, vor acționa în continuare așa cum îi taie capul, întru involuția comunității din care fac parte.