spot_img
20.7 C
Târgu Jiu
vineri, martie 29, 2024
Altele
    AcasăEditorialUN PRELUIDIU DE NEDORIT ...

    UN PRELUIDIU DE NEDORIT …

    pocheaNiciodată nu am fost adeptul acelei idei care circulă des şi peste tot, cum că acei care îşi fac averi furând, înşelând, trăgând tunuri şi ţepe, îşi acceptă încă din start, câţiva ani de puşcărie, dar, în schimb, rămân cu averile pentru tot restul vieţii. Nu am crezut în aşa ceva şi nici nu cred că voi credea vreodată. Nu cred şi nici nu pot să cred că personaje precum Năstase, Mischie, Manţog, Vulpe, Mureşan, Hrebengiuc, Şova, Fenechiu şi mulţi, mulţi alţii din valul recent, şi-au asumat perioade mai mari sau mai mici de puşcărie, pentru a rămâne apoi cu averile dobândite mai mult sau mau puţin, fraudulos. Cred mai îndată că în momentul în care se văd la putere, la un anumit nivel, îi cuprinde, îi învăluie un nimb nociv, veninos, care îi îmbată, le ia minţile şi ajung la concluzia că nimeni şi nimic nu le mai poate sta în cale, vreodată. Altfel nu se explică faptul că persoane car par a fi oameni normali, în momentul în care se văd undeva sus, acţionează ca şi cum totul ar fi al lor, inclusiv legile ţării. De ce spun că nu cred în asumarea puşcăriei, se poate deduce şi din faptul că în funcţii babane şi chiar foarte babane, nu ajung oameni care în prealabil au deja ani grei de puşcărie, şi sunt obişnuiţi cu regimul de acolo. În funcţii de directori generali sau demnitari, ajung oameni care cum, necum, au un cazier curat, iar teama lor de a ajunge la bulău, este una groaznică. La fel de groaznic s-a dovedit a fi şi preludiul puşcăriei. Chiar mai groaznic decât puşcăria în sine. Spre exemplu, la Adrian Năstase a durat nu mai puţin de opt ani, la Mischie, nouă ani, dar şi la ceilalţi, infernalele preludii, adică târâtul prin tribunale, s-au cifrat tot la ani buni. Dar românii nu se potolesc, şi o bună parte din ei cum se văd cocoţaţi la un anumit nivel, trec rapid sau mai lent „la fapte”. Urmărim acum, spre exemplu, grupul din fotbal. Închişi de la un an, la mai mulţi ani, , grupul respectiv îşi trăieşte acum, un al doilea preludiu, nenorocit, de care ar da oricât ca să scape. Şi de el şi de puşcărie, bineînţeles. Dar preludiu este cu atât mai lung, cu cât sistemul de apărare şi de amânare sunt mai acerbe. Şi cine nu se apără sau nu încercă să se apere? O apărare mai bună sporeşte şansele de a scăpa, fie şi prin diferite tertipuri, dar şi prelungeşte agonia preludiului. Dar, se pare că aici este vorba despre un preludiu foarte scurt … Mă întreb încă o dată, retoric, şi vă îndemn şi pe dumneavoastră să vă întrebaţi, cine este acela care din om demn, curat, sau cel puţin care nu a avut probleme cu legea, să îşi asume acel risc dezastruos al puşcăriei, sau să treacă prin ce au trecut susnumiţii, sau prin ce trec alţii prin momentul de faţă?

    Te-ar mai putea interesa

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.

    Ultima oră!

    Comentarii recente

    error: Content is protected !!
    %d blogeri au apreciat: