Proştii cu clopotele de gât

Expresii de tipul „ne vom separa”, „ba nu ne separăm”, „împreună nu se mai poate”, „vom continua împreună”, „de vină e Ponta”, „vinovat e Antonescu”, „guvernăm şi fără ei”, „fără noi nu vor guverna”, „vom merge cu acelaşi candidat”, „fiecare cu candidatul lui”, „ne rupem”, „nu ne rupem”, etc., se aud în mod cotidian, în declaraţiile şefilor sau reprezentanţilor celor două mari partide, PSD şi PNL, componente de bază ale Uniunii Social Liberale. Ce vor şi unde vor să ajungă, cred că nici ei nu ştiu, fiindcă altfel ar rupe pisica într-o bună zi, sau chiar o rupeau de câtă vreme îşi dau la gioale, pe sub masă sau în dos. Nu-i înţeleg nicicum, după cum nu pot înţelege, cum de nu ia poziţie înţelepţii care se mai găsesc prin formaţiunile politice, care aproape că se pot numi beligerante, cu toate că sunt zile în care vor să afişeze unitate şi altceva nimic. Un om înţelept poate să priceapă cu uşurinţă că cearta prietenilor este bucuria duşmanului, şi că unde-s doi, puterea creşte, iar unde-i unul nu-i putere, aşa cum bine cunoaştem cu toţii de la foarte populara, Hora Unirii. O altă problemă este că după cum se vede, nu se mulţumesc să se certe acolo între ei, în familie, cum s-ar spune; îşi pun poalele-n cap, în mod public, se arată cu degetul, apoi, precum curvele perverse, se dau prieteni, spun că nu s-a întâmplat nimic, ci doar interpretările sunt tendenţioase. Mă miră faptul de ce nu se despart o dată, din moment ce unii trag stânga şi alţii, dreapta, din moment ce opiniile şi convingerile lor nu mai sunt convergente. O altă variantă ar fi aceea cu o prosteală naţională, pentru abaterea atenţiei de la „altele”, sau pentru derutarea adversarului. Adversarul, sau duşmanul cum a fost şi încă mai este socotit Băsescu, mai degrabă bagă bâta printre gard, decât a fi victima unor diversiuni. Fiind pe ultimele luni de stăpânire periodic autoritaristă, fiindcă pentru totalitarism nu prea a avut loc de-ntors, bătrânul lup priveşte cu nostalgie peste reuşitele sale, dar şi pe sub cozoroc, înspre Kiev, acolo unde un fost prim-ministru a ieşit din puşcărie, iar preşedintele a fost debarcat în acelaşi timp. În primul rând de mânia poporului! Băsescu şi Ianukovici, au ceva în comun; la amândoi li se va trage de la o blondă! Nu aceeaşi. Unuia din prea multă dragoste, altuia din prea multă ură …