SPERANŢE DE LA UN PREMIER AGRICULTOR

Pentru ţăranul român venirea iernii reprezintă întotdeauna un prilej de odihnă şi de bilanţuri. Gospodăria ţărănească nu mai dă randamentul de odinioară pentru că muncitul pământului cu toate operaţiunile sale conexe este scump de realizat indiferent dacă membri familiei sunt salariaţi sau pensionari. Agricultura se află în impas şi pentru faptul că proprietatea agricolă este divizată şi nu are actele necesare pentru a putea fi socotită proprietate personală. Regimul comunist a confiscat proprietăţile, şi după căderea lui, niciun guvern nu s-a îngrijit de acordarea în totalitate a titlurilor de proprietate. În judeţul nostru există întinderi mai de pământ abandonate, fie din cauza litigiilor de proprietate, fie din cauza incapacităţii funciare a proprietarilor. Există succesiuni neconsumate, vechi de 60-70 de ani a căror rezolvare este deja prea scumpă pentru protagonişti. În felul acesta pământul nu poate fi nici arendat şi nici folosit la întreaga sa capacitate şi la potenţialul adecvat. Astfel unul dintre cele mai valoroase motoare economice interne este gripat, şi nu poate contribui în foarte mică măsură la ajustarea pozitivă a produsului intern brut. În momentul în care realitatea economică va impune impozitarea corectă a proprietăţii agricole, pământul va fi abandonat definitiv, deşi, în toate cărţile sfinte ale lumii doar pământul contează în raport cu statutul de independenţă personală şi naţională. În prag de iarnă, din cauza secetei, anul acesta proprietatea nu şi-a primit procentul de necesitate pentru diversele culturi, aşa că, la anul vom avea grâu mai puţin şi mai scump, iar terenurile cultivate în primăvară vor fi şi ele diminuate în raport cu puterea financiară a fiecărei familii. Dacă luăm în calcul planul economic european ar trebui să ne aşteptăm la o avalanşă de cumpărători comunitari, pentru pământurile noastre, pentru că după 25 de ani de stagnare agricolă, multe soluri s-au spălat, nu mai conţin îngrăşăminte şi pesticide de iar pentru cine vrea să facă agricultură ecologică, aceasta reprezintă un bonus. Agricultura ecologică va fi adevăratul motor de ieşire din criză, însă, care va ajusta foarte repede şi pragul de sărăcie din toată Europa.