spot_img
9.6 C
Târgu Jiu
vineri, martie 29, 2024
Altele
    AcasăEditorialViolul moralităţii

    Violul moralităţii

    Ca un cor de căpcăuni, românaşii au eliberat râgâiala sănătoasă de după masa de Paşte, şi-au desfăcut primul nasture de sus al cioarecilor din dotare şi au pornit plasma cu telecomanda. Să ruleze, în continuare, spectacolul politic, că ăsta e cel care ne face să ne simţim în elementul nostru. Toţi absolvenţii şcolii de ipocrizie sunt la locul lor, în băncuţele politicii diforme de pe Dâmboviţa. Obişnuitele îmbrânceli de ţaţe făcute permanent, scuipăturile năduşite ale unora între ochii altora sau perverşii cu dorinţe indecente pentru viitorul patriei nu au plecat niciunde, au rămas tot pe ecrane. Cocoaşa poporului se umflă şi ea, că trebuie să fie şi un obiect de terfeleală în toată ecuaţia. Fiecare promite, îşi băleşte vanitatea, îşi cântă orgoliul şi se botează în toate religiile lumii, doar ca să ne convingă pe noi că merită. Obligatoriu, s-a inventat un departament de lătrători, de laboranţi, însărcinaţi cu analiza. În categoria asta, cu toată nonşalanţa, ne înscriem şi noi. Bine, hai să zicem, eu. Evident, comentez ceva. Ce mă deranjează zilele astea, mai mult decât în zilele trecute, ar fi actul de viol. Al moralităţii. Sunt nişte băieţi, nişte fete care s-au împărţit în două găşti: unii care pleacă, unii care îi primesc. Se modifică configuraţia asta politică, ceva de speriat. Mă rog, traseiştii mă lasă rece, nu mai e nimic de adăugat, se recomandă de la sine, dar râcâiala din micul meu creieraş se leagă de poziţia temporală. De ce acum, frăţioare? De ce nu ieri, de ce nu anul trecut, de ce nu pleacă definitiv, acasă? Păi, bine, băi nene, ai stat ca porcul patru ani, sus, pe grămada de bălegar a Puterii, iar acum faci pe şobolanul şi te cari dincolo, cât poţi de repede? Adicătelea, indiferent ce dracului voi vota eu la vară, la toamnă sau când o fi, rezultatul e irelevant, că aceleaşi burdihane nesătule se vor afla la ţuţuroiul cu borhot. Bine, cu altă culoare în coperta carnetului de partid. Nici nu ştiu pe cine să înjur mai întâi, pe ăia care mută cuibul hoţiei sau pe ăia care cască larg uşa ogeacului lor. Pe toţi, în acelaşi timp. Şi nu cred că se supără cineva dacă îmi restrâng, cu de la mine putere, dreptul de a vota. Suspend acest drept până va veni peste noi duhul Germaniei, să zicem. Sau al Angliei. Sau care o fi mai citov.

    Binele o duce, încă, foarte rău în România!
    Doamne-ajută!

    Te-ar mai putea interesa

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.

    Ultima oră!

    Comentarii recente

    error: Content is protected !!
    %d blogeri au apreciat: