Peștera Polovragi, locul în apropierea căruia, toamna trecută, a murit mama Monicăi Gabor, va fi reabilitat. Autoritățile s-au gândit abia acum că trebuie să ia măsuri de siguranță pentru protecția turiștilor. Parcări, plase de protecție pe versanți sau iluminat public, sunt doar câteva dintre elementele planului de reabilitare a zonei.
Din 1992, Primăria Polovragi nu mai este administrator al peșterii, dar toată răspunderea este pasată, de fiecare dată, aleșilor locali. În realitate, banii din încasări și administrarea apaține Consiliului Județean Gorj prin Muzeul Județean: „Noi ne vom ocupa de amenajarea unei parcări în apropierea Mânăstirii Polovragi. Este terenul nostru pe care l-am pus la dispoziție în parteneriatul cu Consiliul Județean. Mai departe de acel semn de acces interzis, adică spre peșteră, răspunderea noastră nu mai există. E treaba celor de la Ocolul Silvic care au început o reabilitare a drumului de acum câțiva ani”, a spus viceprimarul comunei Polovragi, Constantin Târlea. Directorul Muzeului Județean Gorj, Dumitru Hortopan, pasează răspundere și susține că: „noi răspundem doar de ce se întâmplă în peșteră, iar zona Cheile Oltețului este în răspunderea Ocolului Silvic Polovragi”. Într-un proiect înaintat Ministerul Mediului, autoritățile gorjene și-au arătat intenția de a moderniza circuitul turistic aflat între Mânăstirea și Peștera Polovragi, dar și zona vizitabilă din interiorul peșterii. Drumul este însă în continuare nereabilitat deși au trecut șapte ani de când s-au început lucrările. Utilajele sunt trase pe dreapta, iar angajații Ocolului Silvic au montat doar câteva tăblițe cu accesul interzis și avertizări că în zonă cad pietre. „Este adevărat că drumul este în reabilitare de foarte mulți ani pentru că firma nu s-a prezentat de fiecare dată la lucrări. Sperăm ca în acest an să finalizeze reabilitarea drumului forestier de pe Cheile Oltețului”, a declarat Ovidiu Cârstoc, directorul Direcției Silvice Gorj. Până atunci, turiștii se aventurează pe un drum plin de gropi, iar pericolul căderii stâncilor pândește la orice pas, mai ales primăvara și toamna, la producerea fenomenului de îngheț-dezgheț.
