Destinaţii pescareşti

0
72

Zăvoiul

Mulţi din pescarii vechi îşi aduc aminte cu plăcere de cum arătau zăvoaiele de altădată. Sunt însă şi mulţi tineri pescari care nu ştiu ce este un zăvoi. O pădurice de luncă situată de-a lungul unei ape. Greu de străpuns în zonele rămase „sălbatice”, cu o vegetaţie abundentă de înălţime medie alcătuită îndeosebi din salcie, plută şi ierburi căţărătoare. Uneori copacii aflaţi în imediata apropiere a apei îşi coboară ramurile deasupra acesteia alcătuind peisaje extreme de frumose, asemănătoare cu vestitele păduri „galerie” ecuatoriale, numai că sunt la dimensiuni mult mai mici. Pădurile astea de luncă au un rol foarte important în ecosistemele locale. Ele asigură stabilitatea malurilor, dar şi habitatul perfect al vieţuitoarelor din zona respectivă. În perioada copilăriei mele aceste zăvoaie erau pe tot cursul Jiului, unele zone fiind extrem de greu accesibile. Astăzi pe cursul Jiului găsim doar trei astfel de păduri în judeţul nostru şi astea schilodite şi ele de mâna omului. Zona Cârbeşti, unde erau odată bălţile de „la gutui” sau „eurile”, acum doar nişte băltoace cu stuf şi nămol. Zona Ioneşti unde cât de cât mai este ceva pădure şi zona Turceni, între acumularea A.C.H. Turceni şi Termocentrala Turceni.

Baraj Termo-Turceni

Un lac de acumulare ce deserveşte termocentrala care are o suprafaţă de 70 hectare. Pe acest lac am amintiri extraordinare, am pescuit crapi şi somni foarte mari. Aici zăvoiul rămas asigură o oarecare imagine de apă sălbatică. Apa a săpat pe sub rădăcinile copacilor aflaţi în maluri, acolo peştii au găsit ascunzători şi un mediu prielnic de dezvoltare. Dacă omul intră şi modifică peisajul atunci ecosistemul local va fi dat peste cap. În această acumulare încă mai gasim ceva peşte chiar dacă presiunea asupra specilor existente este foarte mare. Cormorani, braconieri, poluare sunt printre factorii negativi care contribuie uneori decisiv la scăderea populaţiei piscicole. Acolo, în zăvoi, peştii sunt ceva mai protejaţi de aceşti factori perturbatori. La ultima şedinţă deşi apa era încă rece, fiind început de primăvară, am pescuit ceva peşte. Am prins şi caras, dar şi câţiva ciortani de toată frumuseţea. Majoritatea au intrat pe mămăligă, dar am prins şi la viermuşi cu pufarine de porumb. Am folosit o montură deja clasică, dar eficientă, cu momitor(arc) şi două carlige nr.6 legate unul sus de momitor şi celălat în faţa momitorului. Se pare că pe Jiu s-au format deja generaţii de crap deoarece prietenii mei au prins câţiva ciortănaşi de dimensiuni diferite. Acest lucru nu poate decât să ne bucure. Poate în câţiva ani, asta dacă nu se golesc barajele din nou sau nu-l opăresc cu apa fierbinte deversată din termocentrale, vom putea în sfarşit scăpa de lungile şi costisitoarele călătorii până la Dunăre, unde de multe ori venim fără să vedem vreo trasătură de crap.

Dragi pescari jieni vă dorim sănătate şi fir întins!
Cu respect pentru redacţia „Impact în Gorj”
Claudiu Fiu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here