Momeală de sezon

1
17

Larvele de chiromonide – chiromonus(larve de nămol), denumite de către unii pescari şi libelule, din motive greu de înţeles, deoarece nu au nici-o legătură cu libelulele. Denumirea „libelule” este un regionalism inventat de către pescarii din jurul Bucureştiului. Aceste vietăţi se găsesc pe tot parcursul anului în nămolul din anumite bălţi şi canale. Iarna, dar şi la începutul primăverii se găsesc mai multe deoarece peştii sunt ceva mai letargici şi nu le mai prea deranjează. Sunt de culoare roşu-aprins şi foarte vioaie. Au o lungime de 2-3cm şi un corp extrem de fragil, de aceea la pescuitul cu larve se folosesc cârlige bine ascuţite şi subţiri.
Pentru colectarea lor se trece cu o sită pe deasupra malului, luand puţin şi din acesta, apoi se strecoară şi se clăteşte în apă pană cand în sită răman numai larvele de libelulă. Eu am folosit şi un fel de cadru de forma unei găleţi de cărat apa. Am îmbrăcat acest cadru cu plasă fină de mărimea unei site de cernut făină şi am plecat în căutarea lor. Este o muncă destul de grea, dar ce nu face pescarul pentru a avea rezultate cat mai bune. Sunt partide de pescuit, mai ales la copcă, când aceste frumoase vietăţi fac clar diferenţa. Peştii le preferă fiind o hrană foarte atrăgătoare mai ales în sezonul rece atunci când alte surse de hrană sunt inexistente. Dacă nu le puteţi găsi sau nu aveţi timp, le puteţi procura şi din magazinele de pescuit sau de la cele cu specific acvaristic, acestea fiind folosite şi la hrănirea peştilor din acvarii.
Aceste larve nu rezistă în captivitate mult timp. Pentru a păstra cat mai mult această momeală, trebuie îndeplinite câteva condiţii. Larvele mari se pot depozita în condiţii de temperatură între 0 si 4 grade C, chiar şi în cutiuţe, în care se pune verdeaţă şi care se stropesc cu apă stătută, pentru a le menţine umiditatea. Aceste larve se pot păstra si în hârtie de ziar, bine înmuiată în apã de ploaie, aplicând mai multe straturi, lăsând uscat doar stratul din exterior.
Larvele se adaugă în nade alături de alte „condimente”, însă nada trebuie să fie cat mai săracă nutritiv deoarece sărurile şi zaharurile din făinuri le omoară în timp scurt. Iar dacă le folosiţi nu trebuie amestecate toate de la început tocmai pentru a evita astfel de neplăceri.  Pentru pescuit, aceste larve se înţeapă în cap, adică în partea mai groasã, puţin verzuie. Pe cârlig pot fi puse 2-4 larve uneori asociate cu un viermuşi roşu. Rezultate bune atunci când pescuim la copcă mai pot aduce şi mormaştele (cârlige mici lestate cu o sfera de plumb)pe care punem câteva larve şi le mişcăm ritmic. Bibanul este peştele cel mai frecvent păcălit de astfel de tehnică dar intră şi alte specii(roşioară, babuşcă, caras)

Dragi pescari gorjeni vă doresc fire zbuciumate şi gheaţă sănătoasă, ne vedem la copcă.
Claudiu FIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here